Motivare inedită în dosarul Relu Fenechiu: „Se impune ca justiția să riposteze cu FERMITATE ori de câte ori se probează asemenea cazuri!”

Relu Fenechiu
Autor: | | 30 Comentarii | 3022 Vizualizari

Curtea Supremă a motivat condamnările definitive date în dosarul Transformatorul, proces în care fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu a fost condamnat definitiv, pe 30 ianuarie 2014, la cinci ani de închisoare cu executare. Completul de cinci judecători a fost format din Livia Stanciu (președinte), Florentina Dragomir, Sofica Dumitrașcu, Simona Daniela Encean și Ioana Alina Ilie.

Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a menţinut pedeapsa dispusă în 12 iulie 2013 de un complet de trei judecători în cazul deputatului PNL Relu Fenechiu, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, acesta urmând să execute cinci ani de închisoare. La aceeaşi pedeapsă au fost condamnaţi fratele fostului ministru al Transporturilor, Lucian Fenechiu, şi Mihai Bogdan Damian.

  • Ioan Turbatu, director general al Sucursalei de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova în perioada 2002-2004, şi Ion Mărghidan, director general al aceleiaşi instituţii în perioada 2004-2005, au fost condamnaţi la câte şase ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu în formă calificată.
  • Petru Andronache, director comercial al SISEE Moldova în perioada 2002-2005, a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare şi cinci ani interzicerea unor drepturi, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

"În societatea românească  am asistat la o tendință de creștere a faptelor de corupție"

Judecătorii au explicat că justiția trebuie să riposteze cu fermitate de câte ori se probează fapte de corupție. “Cu atât mai mult, în condițiile în care, în ultimii ani, în societatea românească  am asistat la o tendință de creștere a faptelor de corupție, ce  au căpătat o amploare deosebită  se impune ca justiția să riposteze cu fermitate ori de câte ori se probează asemenea cazuri, ca o dovadă a faptului că statul de drept nu asistă pasiv la amplificarea și propagarea acestora, la toate nivelurile, ci dimpotrivă, funcționează și, mai ales, reacționează prin autoritățile și pârghiile  specifice puse în slujba propriilor cetățeni.”

  • "Corupția reprezintă o amenințare majoră pentru democrație, constituind o negare a drepturilor omului și o încălcare a principiilor democratice, pentru echitatea socială şi pentru justiție, erodând principiile unei administrații eficiente, punând în pericol stabilitatea și credibilitatea instituțiilor statului."

"Nu au recunoscut săvârșirea faptelor"

Magistrații arat că în raport de  toate aceste considerații și, mai ales, de materialul probator administrat în cauză, "instanța de control judiciar constată că prima instanță a procedat  corect atunci când a  reținut că faptele imputate inculpaţilor există, că acestea constituie infracţiuni şi că acestea au fost săvârşite de către inculpaţi, dispunând justificat condamnarea acestora."

  • "În acest context, în mod întemeiat, prima instanță a reţinut gradul de pericol social ridicat al faptelor săvârșite, dedus nu doar din circumstanţele în care faptele s-au comis, ci şi din calitatea persoanelor implicate în activitatea infracţională".
  • "Astfel, instanța de control judiciar apreciază că modalitatea în care inculpații au desfășurat activitatea infracțională, prejudiciul semnificativ produs, numărul actelor materiale ce intră în conţinutul constitutiv al infracţiunii, gravitatea concretă, poziția procesuală a inculpaților care nu au recunoscut săvârșirea faptelor, refuzând practic să își asume fiecare răspunderea pentru activitatea sa, perseverând în a considera că modalitatea în care au acționat ar fi fost una legală, justifică  modalitatea de executare a pedepselor stabilită de prima instanță, singura aptă a asigura îndeplinirea scopului de exemplaritate și educativ al pedepsei."

Disprețul față de banul public

În acest context, judecătorii și-au însușite opinia exprimată de prima instanță, "în sensul că activitatea infracţională ce a făcut obiectul prezentei cauze a avut ca unic scop obţinerea de către complici a unor venituri considerabile în detrimentul patrimoniului unei instituţii publice, dovedind un total dispreţ faţă de banul public."

  • "Acest dispreţ pentru finanţele unei instituţii publice, dar şi pentru mii de persoane fizice şi juridice, conturează profilul inculpaţilor care, în schimbul unor avantaje imediate au acceptat să încalce legea."

"Grad sporit de periculozitate"

Potrivit motivării, "cuantumul ridicat al prejudiciului relevă nu numai un grad sporit de pericol social al infracţiunilor, dar și un grad sporit de periculozitate al făptuitorilor care manifestau o desconsiderare evidentă a interesului general și public, activitatea infracţională vizând modalitatea de cheltuire iraţională a banului public."

  • "De asemenea, în mod corect instanţa de fond a reţinut că lipsa antecedentelor penale, situaţia familială, ori pregătirea profesională, nu sunt eficiente pe aspectul individualizării judiciare şi nu pot conduce la necesitatea reducerii cuantumului pedepselor deoarece acestea nu subliniază decât elemente de normalitate și, în plus, nici nu pot fi privite izolat, ci în contextul tuturor criteriilor amintite."
  • "În acelaşi timp, pedepsele aplicate inculpaţilor au menirea de a descuraja folosirea instituţiilor publice şi a resurselor acestora în beneficiul unor persoane particulare, dar şi implicarea ilegală a altor persoane particulare în asemenea activităţi."



Alte articole din categoria: Justiţie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi