Începând din aprilie, anul viitor, toţi vizitatorii Palatului Magna Curia din Deva şi cei ai Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei se vor putea plimba virtual prin cetăţile dacice „reconstruite” digital şi vor putea modela şi decora obiecte dacice, tot în lumea virtuală. Cele două instituţii vor găzdui, de fapt, câte un muzeu virtual cu dotări tehnice de ultimă oră.
Realizarea este posibilă printr-un proiect în valoare de aproape un milion de euro, bani proveniţi din granturi SEE (aşa-zisele fonduri norvegiene), derulat de Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj – Napoca, Universitatea Babeş – Bolyai şi Universitatea Tehnică din Cluj – Napoca.
Ecrane, proiectoare 3D şi site
Vor fi, de fapt, două expoziţii permanente, fiecare dotată cu ecrane, monitoare, „plasme” şi proiectoare 3 D, precum şi cu alte dispozitive care-i vor ajuta pe vizitatori, practic, să se întoarcă-n timp cu două milenii şi să păşească printre sanctuarele „reconstruite” digital de la Costeşti, ori Sarmizegetusa Regia, sau să se plimbe în interiorul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. O variantă on-line a muzeului virtual va fi, de asemenea, disponibilă şi on-line, pe site-ul dacit.utcluj.ro.
Ne puteți urmări și pe Google News
„Pe lângă scanara, digitalizarea şi recontextualizarea a 500 de obiecte proiectul ne oferă posibilitatea de a pune în valoare şi altfel atât monumentele cât şi patrimoniul mobil aferent acestora. Este vorba despre reconstituiri vizuale ale acestor monumente extrem de importante, atât a structurilor de zid cât şi a structurilor care erau alcătuite din materiale perisabile (lemn, paie – etc...) specifice dacilor. Mă refer la locuinţe dacice, ateliere şi alte structuri”, spune cercetătorul Cristina Bodo, responsabil de proiect din partea MCDR Deva.
Provocări tehnice
Transpunerea proiectului în realitate presupune mai multe „obstacole” de ordin tehnic care trebuiesc trecute. Cele trei scannere laser achiziţionate prin proiect îi vor ajuta însă pe tehnicienii proiectului să realizeze imagini digitale tridimensionale pentru cinci cetăţi dacice (Sarmizegetusa Regia, Costeşti – Cetăţuie, Costeşti – Blidaru, Piatra Roşie şi Băniţa) dar şi pentru cele 500 de artefacte reprezentative pentru patrimoniul dacic. „150 de artefacte sunt deja scanate. Scanarea unuia singur durează în jur de 15 minute pentru că e vorba de dispozitive care scanează 60 de milioane de puncte pe minut, cu o precizie de 25 de microni. Dorim să scanăm şi cetăţile dacice, unde vom avea o precizie de un milimetru, iar reprezentările grafice vor respecta atât structura şi forma cât şi textura şi coloritul obiectelor şi clădirilor scanate, ori reconstruite virtual (în cazul clădirilor – n.red.). Mai avem de lucru, dar sunt încrezător că ne vom încadra în termenul – limită. Dorim să comprimăm dimensiunile fişierelor imaginilor 3D astfel încât să se poată lucra cu ele şi pe calculatoare mai puţin performante, tablete sau telefoane inteligente. Fişierele în variantă Beta vor exista şi pe site-ul dacit.utcluj.ro şi vor putea fi descărcate şi folosite în scop didactic. Obiectele reconstruite digital vor exista în spaţiile multimedia alături de obiecte reale. Dorim să readucem tinerii în muzee, iar un asemenea demers are şanse de reuşită. Nu cred că mai există, la ora actuală, un asemenea proiect. În fiecare spaţiu multimedia vom avea şi câte o masă interactivă multi-touch pe care, de exemplu, copiii vor putea rezolva puzzle-uri cu temă dacică”, explică managerul de proiect Călin neamţu, conferenţiar în cadrul Universităţii Tehnice din Cluj – Napoca.
Avanpremieră pe 15 august
Dacă la scanarea artefactelor mai e mult de lucru, câteva aplicaţii ce vor fi disponibile publicului sunt 80 – 90 la sută gata. Prima este cea care-i va permite vizitatorului să se plimbe prin cetăţile dacice doar prin gesturi, fără să atingă vreun dispozitiv IT. O a doua, bazată pe un dispozitiv lip-motion îi permite utilizatorului să studieze, de exemplu, un vas dacic din orice unghi posibil, să-l ornamenteze şi să-l coloreze. Cea de-a treia aplicaţie la care mai e puţin de lucru este funcţionalizarea unui dispozitiv de vedere 3 D format dintr-un set de lentile în faţa cărora se amplasează un smartphone cu ambele camere ale sale pornite. De lucru mai este şi la digitalizarea clădirilor dacice, astfel încât vizitatorul virtual să poată „lua”, de exemplu, acoperişul unei locuinţe vechi cu un simplu gest, şi să-i vadă astfel structura de rezistenţă. Toate aceste aplicaţii, în stadiul actual, vor fi prezentate publicului, în avanpremieră, pe 15 august, în capitala Daciei Libere, când va fi marcată „Ziua porţilor deschise la Sarmizegetusa Regia”.
Recomandările noastre
