România mai are nevoie de 13 ani, în ritmul mediu de creştere economică din ultimii 15 ani, pentru a ajunge la nivelul de dezvoltare necesar pentru a putea adopta euro (75% din media zonei euro), însă termenul s-ar putea scurta la nouă ani dacă economia ar creşte cu 5% pe an în mod sustenabil, reiese dintr-un studiu.
Potrivit autorilor studiului “România şi aderarea la zona Euro: întrebarea este, în ce condiţii!”, coordonat de Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, aderarea la zona euro nu reclamă atingerea în prealabil a mediei PIB/capita din zona euro, ci ar fi suficientă atingerea unui nivel de circa 75% din media zonei euro şi îndeplinirea altor condiţii structurale.
“Credem că România trebuie să ţintească un PIB/capita în PPS (paritatea puterii de cumpărare) de cel puţin 75% din media UE la data aderării. Ţările baltice (care au aderat la euro cu acest indicator sub nivelul indicat în studiu - n. r.) nu sunt cazuri relevante, având în vedere dimensiunea lor şi aranjamentele de consiliu monetar ce au predispus la o opţiune”, au spus realizatorii studiului.
Potrivit acestora, în cazul în care România adoptă euro cu decalaj mare de dezvoltare, există riscul unei inflaţii apreciabil mai ridicate decât în zona euro, ceea ce ar conduce la dobânzi reale mai mici decât în restul zonei euro şi la o tendinţă de apreciere în termeni reali a cursului de schimb, precum s-a întâmplat în Spania şi Portugalia.
Ne puteți urmări și pe Google News
Totodată, documentul reaminteşte faptul că aderarea României la zona euro (ZE) nu este opţională, ci este prevăzută în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană şi în Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene (TFUE), dar momentul aderării trebuie să constituie o decizie făcută în mod raţional, având în vedere învăţămintele ultimelor decenii şi problemele majore cu care se confruntă Uniunea Europeană (UE).
Discrepanţe mari între judeţe
Astfel, România trebuie să rezolve integrarea interioară înainte de aderarea la zona euro, pentru că disparităţile regionale sunt foarte mari şi chiar s-au adâncit în ultima perioadă, susţine preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.
“Disparităţile regionale în România sunt foarte mari. Suntem la o medie de 57% PIB/cap de locuitor din media UE, dar în Bucureşti - Ilfov suntem la 120%, iar Vaslui la 20%. Bucureşti, Cluj, Timişoara ar putea intra mâine în zona euro, dar restul ţării nu. Trebuie să ne rezolvăm integrarea interioară şi să ne securizăm o situaţie vulnerabilă după aderarea la zona euro. Şi instrumentul fiscal este unul important. Din păcate, dacă ne uităm istoric, disparităţile regionale s-au adâncit în loc să se atenueze, şi toate programele regionale, deşi avem şi un minister dedicat dezvoltări regionale, pare că au eşuat dacă ne uităm la rezultate", a subliniat miercuri Ionuţ Dumitru, în cadrul unei dezbateri cu privire la aderarea României la zona euro.
În acest context, preşedintele Consiliului Fiscal a menţionat că, pentru România, va fi important să aibă capacitatea de a atenua şocurile care vor avea loc după aderarea la zona euro, dacă economia nu va fi suficient de pregătită. “Deci capacitatea de a atenua din şocurile asimetrice, ulterior intrării în zona euro, prin politica fiscală, singura care ne rămâne la dispoziţie pentru că politica monetară nemaifiind independentă, va fi foarte scăzută, aproape inexistentă, în condiţiile în care veniturile fiscale vor atinge un minim istoric anul vitor”, a mai spus Ionuţ Dumitru.
Recomandările noastre
