PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Reportaj

Nea’ Nelu Moraru: omul căruia îi pică profitul mură-n gură

Autor: Ionuţ Fantaziu | luni, 15 august 2011 | 36 Comentarii | 8884 Vizualizari
mure_VS
Fără împrumuturi la bancă, un agricultor din Prahova şi-a făcut o plantaţie de mure. Producţia e de trei tone pe an, iar profitul - cel puţin 30.000 de lei.

În comuna prahoveană Cosminele, satul Poiana Trestiei, Ion Vasile Moraru, Nelu pentru nevastă-sa şi pentru apropiaţi, şi-a pus în cap să mute murii din pădure la el în grădină, pe jumate de hectar.

Dar nu oricum: lăstarul să fie fără spini, să crească pe bolte de sârmă, ca viţa de vie, după cum dictează el cu foarfeca. Să fie murele mari cât nucile şi multe, că doar nu mai dă ursul iama printre ele, ca în pădure, iar de apă să nu se plângă pentru că vor avea de fiecare dată când şi-o pune soarele în cap să crape pământul.

În grădina lui Ion, nicio mură n-are somn


"Am văzut la un prieten, avea soiul ăsta şi mi-am zis să fiu al dracului dacă nu-mi pun şi eu! Şi atâta mi-a fost", povesteşte Nelu de pe un fotoliu, ca la "Din dragoste", cum i-a căzut cu tronc, la prima vedere, mura cât nuca. Pentru tunelurile sale verzi nu s-a împrumutat la bănci şi nici nu are nevoie de angajaţi, pentru că le dovedeşte el cu nevastă-sa.

În fiecare dimineaţă, până în ora 7.00, Moraru a băut cafeaua. Nu mai târziu de 7 şi cinci, cu o pălărie fixată cu grijă pe cap ca pe o coroană, intră în grădină regele murelor. Lângă el e Roxi, o mâţă flocoasă alb cu negru, care doarme ca o prinţesă la umbră şi se învârte dintr-o parte în alta pe sub frunze doar când o găseşte soarele.

Sârba între lăstari


Nea Nelu are şi o teorie cum că murele lui ar creşte mai repede pe sârbe, hore şi doine. Un aparat de radio agăţat de un stâlp cântă de dimineaţă până seara târziu, când regele se întoarce în palat. Şi uite aşa, după muzică populară, cresc în 24 de ore, fără oprire, cam trei centimetri. "Pentru că am grijă de ele, mă uit la fiecare frunză în parte, o verific dacă suferă şi văd cum pot să o ajut. Ia uite la asta, e plin aici", arată mândru agricultorul spre o tufă cu fructe cât un muşuroi de furnici, îngrămădit în dreptul unui tunel în pământ.

Patru mie, două la mierle şi grauri

Murele se culeg cam de pe vremea asta şi până prin octombrie. Nea Nelu şi nevastă-sa fac în fiecare zi inventarul printre tunelurile verzi. Atinse cu vârful degetelor, fructele mari şi coapte se aruncă singure în găleata de cules. De fapt, în afară de tăiat şi de strâns, nici nu prea îşi bate capul cu altceva familia Moraru. "Nu le stropeşti, nu fac viermi şi cresc în orice zonă", îşi laudă grădina agricultorul.

Plantaţia nici duşmani nu prea are. "Mai am probleme cu păsările. Când aveam o suprafaţă mai mică, le mai speriam cu o puşcă de vânătoare, acu fac atât de multe mure, încât le las şi pe ele să mănânce", spune murarul cum a făcut pace cu singurii hoţi care dau iama în plantaţia sa.

Şi la bal şi la spital: ţuică la paranghelie, ceai la betegie

Anul ăsta face trei tone, iar în următorii vrea să ajungă la 10 tone de mure. În toamnă, când alţii se încordează să stoarcă la teasc până usucă bobiţa de strugure, murele lui Moraru aproape că se fac singure vin. În vară, scos de la rece, are un gust dulceag, iar câteva bule de aer rătăcite prin pahar te pişcă uşor de limbă.

Tot din mure mai face ţuică şi un soi de lichior. Ce rămâne intră la dulceţuri fine, în congelatoare sau la ceaiuri care fugăresc bolile. Ca medicament, spune că te tratează de atâtea betegii, că nici nu le mai ţine minte. "Am în casă, scrise pe hârtie. Oricum, are antioxidanţi şi o grămadă de vitamine venite direct din natură, nu ca la farmacie, din ălea la borcan", spune murarul.

Viitorul din grădină


Până să ajungă agricultor cu plantaţie de fructe doldora de Vitamina C, Ion Moraru a umplut cartea de muncă cu experienţă în şase meserii:"Asta e a şaptea şi ultima". A fost strungar, a lucrat pe macarele, fierar betonist şi constructor. "Dar parcă acum n-aş zice că e chiar muncă, e mai mult plăcere. Stai toată ziua în aer liber, la umbră, ai muzică, iar când îţi doreşte inima, murul parcă de invită la o pauză. E mai mare dragul să ai o asemenea fişă a postului", spune agricultorul. Cât îl ţin oasele şi nu-i fuge pălăria din vârful capului, trage tare în grădină.

De moştenire încă nu vorbeşte. "Copiii au plecat pe alte drumuri, băiatul lucrează în domeniul construcţiei de mobilă, iar fata e inginer chimist. Dar şi eu am stat prin construcţii, cine ştie pe unde duc cărările vieţii", speră Ion Moraru.

AGENDA PCR

Moraru îşi ţine clienţii alături de poza lui Nicolae Ceauşescu. La sfârşit, în "Caietul Propangadistului" e scris cum scoţi acreală din vin şi cât zahăr trebuie să pui la dulceaţă


Tovarăşul Nicolae Ceauşescu zâmbeşte fals dintr-o agendă. Sub poză e un îndemn pentru toţi românii - să pună suflet şi osul la treabă pentru creşterea "republicii noastre socialiste".

Pe paginile următoare, "Caietul Propagandistului" cere însemnări despre prezenţa la "dezbateri", "apartenenţa politică", "funcţia" şi "locul de muncă" pentru perioada ’85 - ’89. "Ei, o găsisem prin casă şi am zis de ce să nu fie scrisă. Ceauşescu cu ai lui, n-am treabă cu el", spune cu jumătate de gură nea’ Nelu.

Nea Ion şi murele de aur

Cu scris caligrafic, la linie, i-a trecut pe toţi clienţii şi pe cei care s-au îndrăgostit de murele lui - nume şi prenume, număr de telefon, oraşul şi la unii chiar şi funcţia la locul de muncă.

Câteva sute de persoane sunt înşirate pe vreo 10 pagini. "Au dat roade butacii mei de muri peste tot în ţară, de la Roman până la Giurgiu şi de la Constanţa până la Cluj. Unii s-au întors să mai cumpere şi mi-au mulţumit de minunăţia care li s-a întâmplat în grădină", se laudă nea Nelu, prezentându-şi parcă succesul unui plan cincinal personal.

În coada agendei apar şi câteva reţete secrete de dulceţuri din fructele pe care le creşte Moraru, precum şi un sfat pentru la toamnă, "cum să stingi acreala din vin". Ceaiurile de mure sunt bune în cazul constipaţiei, durerile în gât şi răguşeală, sau infecţii urinare.

Se culeg şi frunzele


"Hai, dă repede punga cu frunze că vin oamenii ăia cu maşina", se agită Nelu lângă nevastă-sa, în aşteptarea unor angajaţi de la o companie mare care fabrică medicamente naturiste. Vin să ia probe de calitate, să le analizeze în laboratoare, dar murarul n-are nicio emoţie: "Sigur vin să cumpere de la mine". Păi, ce, frunze? Nea Ion face lumină imediat: "Sunt bune în cazul diareei şi în diverse afecţiuni ginecologice".

Gerul, frate cu lăstarul

Prin comună nu l-a căutat nimeni să-l întrebe de afacere, unii probabil din invidie, alţii pentru că n-au timp sau au altfel de plantaţii pe cap. Oricum, nici el nu-i deranjează cu invitaţii. "Fiecare îşi pune în grădină ce doreşte. Mie mi-ar plăcea să aibă toată lumea aşa ceva. E super avantajos, pui acum şi le mai schimbi după cel puţin 15 ani. Cu îngrijitul nu te omori. Vorba aia, la origini e soi rezistent, din sălbăticie vine", spune murarul. Dacă te apuci de o astfel de afacere, intri pe profit cam din al treilea an. În primul an, murele sunt ceva mai mici, însă din al doilea încep să ajungă nuca din urmă.

Găleata de cules e una specială: o sticlă de apă minerală de cinci litri, tăiată în partea de sus astfel încât să încapă lejer mâna, iar toarta care stă pe umăr e o sfoară legată în jurul gâtului. Până pe 15 octombrie, nea Ion şi nevastă-sa sunt în "tunele", numai ating cu degetul mura ca să cadă în găleată şi aşteaptă să numere banul la prima brumă.

"Cu murul e afacere sigură, garantez. Nu îngheaţă iarnă, nu trebuie stropit, iar cu soiul ăsta nici nu te înţepi atunci la cules."

ION VASILE MORARU, agricultor, plantaţie de muri

PE TARABE CA ODINIOARĂ

Fructe parfumate şi legume aromate


Dacă se ţine de treabă, nea Ion ar putea primi bani şi de la Uniunea Europeană. De la Bruxelles a venit o informaţie cum că sunt încurajate producţiile de legume cu gust aromat şi fructe parfumate, aşa cum se fac murele, în grădina lui Moraru. Condiţia e să le facem mai rezistente. Astfel, orice institut de cercetări sau agricultor, cum e murarul din Poiana Trestiei, care se apucă să caute soiurile gustoase şi parfumate care să reziste băţ pe tarabe mai multe zile primesc bani europeni.

Reprezentanţii Ministerului Agriculturii au reuşit deja să obţină acceptul Uniunii pentru a finanţa readucerea în piaţă a seminţelor tradiţionale. Grădinarii din Galaţi culeg anul acesta prima recoltă de tomate "Siriana", un hibrid românesc, iar la centrul de cercetare de la Buzău se întăresc "Inimă de bou" sau "Bizon".

Reţete de pus mure la borcan şi în sticle


src="uploads/RTEmagicC_00_mure_vin.jpg.jpg" style="FLOAT: right" height="225" width="150" alt="" />Vinul

Dulceaţa


Tag-uri: agricultura, investitie, afacere, plantatie de mure, mure, muri, mur, vin de mure, dulceata de mure




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITESTE ACUM
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii