Alegeri Prezidentiale

NEAGU DJUVARA: „S-a stricat ceva în creierul acestui popor”

Autor: | joi, 19 noiembrie 2009 | 160 Comentarii | 0 Vizualizari
Istoricul Neagu Djuvara vorbeşte, într-un interviu care cartografiază România politică, despre normalitate, psihoze electorale, idealuri şi realităţi dure.

Cei 93 de ani în care a trăit "pe viu" un război mondial, două dictaturi ÅŸi o democraÅ£ie ciudată l-au învăţat pe Neagu Djuvara că problemele României nu se tratează cu soluÅ£ii extreme. Apatia românilor ÅŸi indiferenÅ£a cronicizată în faÅ£a urnei de vot sunt, în ochii profesorului, “detestabile”. La celalalt capăt, speranÅ£a infinită pusă într-un preÅŸedinte-salvator ar fi “catastrofală”. În rândurile următoare, alături de Neagu Djuvara, despre o istorie grea cu rădăcini subÅ£iri într-un prezent ambiguu.

EVZ: Prima întrebare e cea mai simplă ÅŸi cea mai grea dintre toate. Vă duceÅ£i la vot?
Neagu Djuvara: Sigur că mă duc. E o datorie naÅ£ională ÅŸi găsesc că abÅ£inerea e inutilă. Poate m-aÅŸ abÅ£ine dacă aÅŸ avea impresia că ambii candidaÅ£i, ÅŸi mă refer aici la turul al doilea de scrutin, sunt detestabili. În momentul acela nu mă duc. Ce să fac, să aleg între mucea ÅŸi căcâcea?

CredeÅ£i că aveÅ£i opÅ£iuni mai bune în primul tur?
În turul întâi sunt moralmente obligat să votez pentru candidatul liberal, pentru că, cinstit vorbind, e mai puÅ£in rău. Crin Antonescu e răul cel mai mic.

Nu aÅ£i obosit să votaÅ£i de douăzeci de ani după principiul “cel mai puÅ£in rău”?
Păi, dacă nu e alÅ£ii, vorba aia. Nu e alÅ£ii! (râde)

Aud de foarte multe ori argumentul “clasa politică e rea”. Nu este ea însă imaginea perfectă a societăţii româneÅŸti actuale?
Ba da. Risc să supăr o mare parte dintre cititori, dar societatea românească s-a răsturnat în mod extrem de grav în cei cincizeci de ani de comunism. Åži când zic cincizeci de ani, sunt încă sub adevăr, pentru că regimul lui Iliescu n-a fost decât o prelungire a regimului comunist. Numai suprafaÅ£a s-a schimbat. În comunism s-au întâmplat lucruri grave, iar persecutarea întregului strat de deasupra, nu numai din punct de vedere politic, a răsturnat toate valorile. Au venit aia mai răi, mai tâmpiÅ£i, cocoÅŸaÅ£ii ÅŸi guÅŸaÅ£ii. România era singura fără o elită comunistă adevărată. De altfel, chiar Ana Pauker a mărturisit de la început că partidul comunist din România are doar 900 de membri. 900 la o populaÅ£ie de 18 milioane! Åži atunci cine au fost comuniÅŸtii? OportuniÅŸtii! Au venit grămadă. Asta e meteahnă veche la noi. Românul sare imediat acolo unde îi este interesul.

Dacă-mi permiteÅ£i să vă răspund, comuniÅŸtii noÅŸtri au fost cei aproape patru milioane de români care în 1989 ÅŸi-au ars carnetele de partid.
De pe o zi pe alta, majoritatea. Problema e că, dintre ei, foarte mulÅ£i au rămas comuniÅŸti în suflet. În cei cincizeci de ani de care vă vorbeam, s-a stricat ceva în creierul acestui popor. Mai adaug ceva. Românul a fost aÅŸa de dezgustat de ce i s-a întâmplat, încât în prezent fuge din Å£ară pe capete. Înainte de război, românii americani erau 120.000, foarte puÅ£ini comparativ cu americanii de origine poloneză, cehă, ucraineană. Cum se explică asta? Pe vremea veche, românul avea în suflet zicala aceea “fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n Å£ara mea”.

Credeţi că s-a produs o dezrădăcinare?
S-a întâmplat o schimbare a profilului etnic al românului, cetăţeanul care fugea cel mai puÅ£in din Å£ara lui între ţările europene.

IdentificaÅ£i în lipsa acestui ataÅŸament faţă de Å£ară sursele răului actual?
E unul dintre motivele pentru care România merge atât de rău. S-a luat smântâna de pe Å£ară. Nu mai vorbesc de fosta boierime, care a făcut ce-a făcut, dar a murit singură. Asta nu s-a scris în nicio carte: nucleul marilor boieri este acelaÅŸi până la 1900. Oamenii ăştia au monopolizat puterea economică ÅŸi prin endogamie ÅŸi-au perpetuat dominaÅ£ia.

E foarte interesant ce spuneţi...
Vă dau un exemplu impresionant. E vorba de familia mamei mele, GrădiÅŸteanu, una mai puÅ£in cunoscută decât Bălăceanu sau Golescu. În veacul al XVII-lea, la un moment dat, unul dintre fii marelui vistier Bunea GrădiÅŸteanu, Vîlcu, la rândul său un mare boier, îl susÅ£ine în lupta pentru tron pe Gheorghe Duca. În 1678 însă, ajunge domn Åžerban Cantacuzino, iar Vîlcu GrădiÅŸteanu, care fusese de partida celorlalÅ£i, e prins, schingiuit ÅŸi tras în Å£eapă. Dar fata lui Vîlcu era măritată cu fratele lui Vodă, faimosul spătar Mihai Cantacuzino. Dacă vă duceÅ£i acum la biserica veche de la Sinaia, pe care Mihai Cantacuzino a construit-o, veÅ£i vedea pe fresca ctitorilor, la stânga, pe acest spătar împreună cu a doua nevastă ÅŸi 18 copii, majoritatea adoptaÅ£i. La extrema stângă însă, e prima lui nevastă, îmbrăcată în negru, ca ÅŸi cum ar fi în doliu, dar ÅŸi Vîlcu GrădiÅŸteanu. AÅŸa că, în acelaÅŸi loc, îi ai ÅŸi pe călău, ÅŸi pe victimă. Erau rude. Asta e istoria Ţării RomâneÅŸti. ToÅ£i erau rude între ei, dar se mâncau ÅŸi se omorau.

Am putea aduce pilda asta chiar în prezent, în România de astăzi. La vârful puterii, de asemenea, toÅ£i par conexaÅ£i.
BineînÅ£eles. Moravurile, obiceiurile rele, chiar dibăcia aceasta malignă s-au transmis. S-au perpetuat de la vechii boieri care au fost siliÅ£i de la începuturi să se comporte aÅŸa. GândiÅ£i-vă la Mircea cel Bătrân, pe care eu îl consider chiar mai mare decât Åžtefan cel Mare, până ÅŸi el a fost silit să plece capul. Poate a evitat prin acest compromis transformarea ţării în paÅŸalâc, păstrând o semi-independenţă. Această dibăcie istorică ne caracterizează.


“În calitatea mea de istoric, ÅŸtiu că, de cele mai multe ori, renumele definitiv al unui creator după moarte este invers proporÅ£ional cu laudele care i s-au adus atunci când trăia. AÅŸa că am impresia, acum, că mi se fură ceva din renumele viitor. AÅŸ vrea să fiu lăsat în pace ÅŸi peste 50 de ani să fiu judecat”
Neagu Djuvara, istoric


SPUNE-TI PAREREA

Libertatea

B1

RTV

Realitatea

Unica

Ziare.com

Capital

Doctorul Zilei

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.