Radu este coordonatorul olimpicilor la matematică. Călin a construit un avion electric. Cei doi fraţi provin dintr-o familie de poveste, de oameni mari şi modeşti, care fac cinste României.

E greu să începi cu cineva atunci când vorbeşti despre familia lui Radu Gologan. Cel mai bine e să laşi timpul să spună povestea familiei care a schimbat în timp straiele de oieri cu cele de intelectuali: profesori, economişti, cercetători, ingineri care au avut un cuvânt de spus în domeniile lor.

Primul spital de ochi din Braşov, fondat de fiul unui oier

Este povestea unor oameni simpli din zona Braşovului, care au ieşit la suprafaţa societăţii prin inteligenţă şi perseverenţă. Străbunicii lui Radu şi Călin Gologan au fost oieri în Săcele şi Bran. Trebuie să spunem că povestea aceasta începe în secolul al XIX-lea. Cele două familii de oieri - una Gologan, alta Puşcariu - au dat naştere la 19 moştenitori. Printre cei 12 copii ai oierului Puşcariu din Bran s-a numărat şi bunicul lui Radu Gologan, Iosif Puşcariu. Iosif Puşcariu (1889-1965) a fost un copil sărac, dar inteligenţa sa a fost remarcată de învăţătorul din sat.

Sprijinit, Iosif primea o bursă Gojdu şi mergea la "Şaguna", cel mai bun liceu din Braşovul vremii. După absolvire, Iosif Puşcariu a studiat la Budapesta. Întors în ţară, a înfiinţat primul spital de oftalmologie din Braşov, numit chiar "Spitalul de Ochi".

Gologan-bunicul, primar în Braşovul interbelic

Cam în aceeaşi perioadă cu Iosif a trăit şi celălalt bunic al fraţilor Gologan, cel din partea tatălui. Născut la Satulung, lângă Săcele, N.G.V. Gologan s-a remarcat la rându-i de mic şi a ajuns să studieze la Academia de Înalte Studii Economice şi Industriale Cluj-Braşov.

Gologan-bunicul este autorul a numeroase studii şi materiale istorice privind comerţul românesc în general, însă s-a concentrat pe judeţul Braşov. În perioada interbelică, Gologan a fost şi primar al Braşovului.

Mama - profesoară. Tatăl - pionier în construcţia de pârtii

Iosif Puşcariu şi soţia lui au dat naştere la trei fete. Una dintre ele este mama fraţilor Radu şi Călin, Stanca Puşcariu. Absolventă a Liceului de Fete "Principesa Elena" (fosta denumire a Colegiului Naţional "Unirea" din Braşovul de astăzi), Stanca a optat pentru meseria de profesoară de matematică.

"Ţin minte - spune Radu Gologan - că, atunci când am zis eu că vreau să dau la matematică, mama m-a întrebat: «Asta-i meserie?!». Deşi ea făcuse asta toată viaţa".

Stanca s-a căsătorit cu Gelu Gologan, singurul fiu al lui N.G.V. Gologan. "O pereche nedespărţită", aşa cum îi descrie un prieten de familie şi fost coleg de bancă al lui Gelu, scriitorul Constantin Ţoiu.

Gelu Gologan a fost inginer şi designer, dar şi un mare pasionat de schi. "De-aia s-a făcut inginer constructor", glumeşte Radu Gologan: "Ca să fie liber iarna, să meargă la schi".

Toate cele trei calităţi ale lui Gelu s-au reunit în proiectele care au vizat pârtiile de schi din judeţul Braşov. În studiul "contribuţii la reconstruţia ecologică a pârtiilor de schi din zona Predeal - Poiana Braşov", Teodor Maruşca, specialist în întreţinerea şi însămânţarea pârtiilor de schi, îi mulţumeşte pentru ajutor lui Gologan, "un pionier în acest domeniu".

Un părinte pentru minţi sclipitoare

Ajungem, în sfârşit, la Radu şi Călin Gologan. Primul este doctor în matematică şi omul de care se leagă generaţii întregi de olimpici români la această materie. Prin băncile din faţa sa s-au perindat Ciprian Manolescu, cel mai mare matematician român al momentului, dar şi Ana Caraiani, o tânără cercetătoare care, anul acesta, are unul dintre "primele 20 de doctorate din lume", după cum spune chiar fostul ei coordonator. Asta pentru a nu înşira aici o întreagă listă cu elevi formidabili, unii dintre ei fiind acum cercetători apreciaţi.

Dacă Radu şi-a moştenit oarecum mama, fratele său mai mic, Călin, a mers pe drumul ingineriei. A ales ingineria aerospaţială, iar acum a proiectat primul său avion electric, Elektra One, cu care a cucerit mulţi europeni, printre care şi prinţul Albert de Monaco, cel care a ţinut chiar să urce pentru un timp la bordul aparatului. "Bunicul ne spunea că singura şansă sigură de a reuşi în societate este să fim excepţionali. Aşa, nimeni nu te poate da la o parte." RADU GOLOGAN, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Matematice din România

DESTIN

Fuga cu noroc din oraşul Stalin

La vârsta de două luni, în 1952, Radu Gologan ajungea de la Braşov la Sibiu. "Tata a luat decizia ca să scape de Securitate. Braşov era oraşul Stalin, iar bunicii avuseseră probleme cu regimul", explică profesorul.

La Sibiu, Radu prindea gustul lecturii şi al matematicii în şcoală şi al competiţiei în familie. Profesoară i-a fost, o vreme, Laura Constantinescu, cea care avea să semneze cel mai bun manual de geometrie pentru clasa a IX-a.

Acasă, cei doi fraţi erau angajaţi de părinţi în discuţii diverse, de la lectură la situaţia din ţară: "Şi - îşi aminteşte Radu Gologan - tata ne provoca mereu cu probleme. Cine le făcea primul lua 5 lei". De regulă, câştigător era Radu.

Clasa de viitori profesori universitari de la "Şaguna"

Când era în clasa a IX-a, familia s-a întors la Braşov, iar "bobocul" prindea prima clasă specializată în fizică a liceului "Andrei Şaguna". A prins o generaţie de excepţie, jumătate dintre colegii săi de clasă au ajuns profesori universitari. Exemplul cel mai bun este chiar colegul de bancă al lui Radu Gologan, Nicolae Zamfir, în prezent director al Institutului de Fizică Nucleară şi fost profesor la Universitatea Yale, una dintre cele mai bune din State.

În anul întâi mergea la cursurile de anul patru

După liceu, Gologan ar fi trebuit să urmeze Facultatea de Calculatoare şi să devină inginer. Însă, cum fusese olimpic la matematică, le-a spus părinţilor că el are alt plan. "Mama m-a întrebat: «Asta-i meserie?», deşi ea era profesoară de matematică", îşi aminteşte. Însă, într-un final, i-au permis să meargă la Facultatea de Matematică.

Din nou a avut noroc, cu o generaţie excelentă. În anul întâi, avea colegi cu care mergea la cursurile de anul patru. A absolvit în 1976, iar cinci ani mai târziu ajungea doctor în matematică. A fost cercetător la INCREST, apoi la Institutul de Matematică. Acum, predă la Politehnică, conduce Societatea de Ştiinţe Matematice şi coordonează olimpicii.

FĂRĂ RESURSE

Intelectualii români nu se mai nasc la sat

În familia lui Radu, fiica este economist, moştenind-o pe mama ei. Soţia lui Radu Gologan a încetat din viaţă acum câţiva ani, din cauza aceluiaşi tip de cancer care i-a luat viaţa lui Gelu, tatăl lui Radu şi Călin. Fiica a preluat exact sarcinile pe care le avea mama sa. Şansa continuării tradiţiei matematice atârnă, încă fără prea multă povară, pe umerii fragezi ai nepotului lui Radu Gologan. Este abia în clasa a treia, dar bunicul său vede "că e ceva acolo".

"Îmi place că nu toceşte tabla înmulţirii, o învaţă făcând asocieri interesante, originale", spune profesorul.

Mai are un nepot, încă prea mic pentru a citi potenţialul care "zace" în acel corp de copil. Cu fiica sa şi copiii fratelui Călin, neamul Gologanilor s-a ales cu a patra generaţie de intelectuali. Iar maxima că "o familie de intelectuali dispare după trei generaţii" nu se aplică în cazul acestei familii. Trist este însă altceva, spune Radu Gologan. Că familii de intelectuali ridicate din mediul rural, cum este şi cazul Gologanilor, vor apărea tot mai greu de acum încolo, deşi ar trebui să se întâmple invers. "Dacă mergi după ora 12 într-o şcoală de sat, o găseşti închisă", descrie Radu Gologan situaţia elevilor din mediul rural.

În lotul românesc de olimpici internaţionali la matematică, abia o dată la cinci ani apare un elev de la ţară. "În perioada interbelică, toţi intelectuali erau foşti bursieri ai statului. Dacă îi excludem pe brătieni, ceilalţi erau destul de săraci, statul a investit în ei, iar ei au făcut România", explică profesorul de ce destinul elevilor de la ţară nu ar trebui neglijat. Exemplul pozitiv există deja, la Iaşi, unde s-au găsit resurse pentru aducerea la şcoli bune din oraş a elevilor inteligenţi din comunele sărace din jur.

PLAN DE REZERVĂ

La matematică nu era atât de tare ca fratele său. Aşa că a ţintit să ajungă un inginer cât mai bun. Călin Gologan a construit patru avioane. Cu ultimul i-a cucerit pe fanii zborului electric

"Am vrut să fac matematică, dar fratele meu Radu era mult mai bun decât mine", spune Călin Gologan de fiecare dată când presa îl întreabă despre începuturile sale în lumea avioanelor. Călin s-a născut la doi ani după Radu, la Sibiu.

"El era mai mic de vârstă, dar ţin minte că, în şcoală, eu purtam hainele lui", îşi aminteşte Radu.

De mic copil, lui Călin îi plăcea să facă avioane din lemn. Apoi, aviaţia a devenit treabă serioasă. A urmat Facultatea de Inginerie Aerospaţială şi s-a angajat la Întreprinderea de Construcţii Aeronautice din Braşov. A stat acolo zece ani, până în 1987, după care s-a mutat la Centrul de Pilotaj Braşov.

A ales să-şi dezvolte ideile în Germania

A fost căsătorit cu Sonia, fata lui Iosif Silimon, inginer de aviaţie. Acesta a construit şi pilotat planoare şi elicoptere, iar, în noiembrie 1968, a fost principalul artizan al înfiinţării ICA Ghimbav, scrie Pilot Magazin.

Chiar înainte de Revoluţie, pentru Călin Gologan a venit momentul emigrării. A reuşit să plece în Germania şi să se angajeze la firma Grob Aerospace (astăzi Grob Aircraft). Firma germană a rămas în istorie pentru faptul că fabrică avioane din polimer ranforsat cu fibre de carbon încă din anii '70. După Grob au urmat experienţele la concernul EADS şi la Dornier. Însă, de câţiva ani, a ales să dezvolte propriile idei. Aşa a luat naştere Elektra One, un avion electric care a zburat în martie 2011. Aparatul de zbor a stat în aer timp de 30 de minute, folosind doar trei kilowaţi de energie.

Elektra One funcţionează cu baterii de laptop, poate zbura patru ore la o viteză de croazieră de 160 km/h şi se încarcă în hangar, de la panourile fotovoltaice montate pe acesta. Este al patrulea avion al lui Călin Gologan. Dar nu ultimul. Pregăteşte modele electrice de patru şi şase locuri. Îmbucurător este că tradiţia familiei în domeniul aeronauticii va continua. Unul dintre cei doi băieţi ai lui Călin este doctor în aeronautică. "Tehnologia bateriilor evoluează cu circa 12% pe an. Sper să proiectez alte două variante de avion electric, de 4 şi de 6 locuri." CĂLIN GOLOGAN, inginer CĂLIN GOLOGAN. Inspirat, a ales ingineria aerospaţială. Ajuns în Germania, a construit un avion electric <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/N1Xm_ii6pSE" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> LEGĂTURI

Înrudiţi cu familia lui Sextil Puşcariu

Numele de Puşcariu este purtat şi de un mare intelectual român al secolelor XIX-XX, Sextil Puşcariu, filolog, lingvist, istoric literar şi publicist român. Nu este o asemănare de nume cu bunicul din partea mamei lui Radu Gologan, există chiar o legătură de rudenie. De altfel, Sextil Puşcariu mai avea un prenume şi acela era Iosif, exact prenumele bunicului. Filologul stătea la Bran, zona în care Iosif Puşcariu locuia cu familia şi unde Gologanii au acum o casă de vacanţă.

"Colegi de redacţie"

SEXTIL PUŞCARIU (1877-1948). Filolog, istoric literar şi publicist

În numărul 5 al publicaţiei "Ţara Bârsei", care acoperea lunile septembrie şi octombrie 1934, Sextil Puşcariu şi N.G.V Gologan semnează două dintre articolele propuse cititorilor. În timp ce lingvistul tratează originea numelui satelor româneşti, "Dr. N.G.V Gologan - aşa cum este semnat - scrie despre semnele bune din viaţa economică mondială. Articolul tratează complex situaţia economică mondială, la cinci ani de la căderea bursei din New York (celebra zi rămasă în istorie drept "Joia Neagră").

Autorul prezintă slaba cooperare dintre popoare, "fiecare dorind să vândă şi să nu cumpere, să exporte şi să nu importe, să încaseze şi să nu plătească", situaţie care a generat temerile despre sfârşitul regimului capitalist.

Autorul admite fundamentele acestor temeri, care avea să devină realitate în multe state după al Doilea Război Mondial, dar arată că, în 1934, "în ciuda greşelilor conducătorilor şi economiştilor, regimul capitalist nu se pierde şi nu se prăbuşeşte", ci "dă dovada unei puteri de viaţă şi a unor însuşiri nebănuite de elasticitate şi de adaptare".

A dat un suflu nou comerţului din Braşov

Cititorul îşi formează, din textul de patru pagini al lui Gologan, o imagine a situaţiei economice din Europa şi din Statele Unite, cunoaşte ţările cu şomaj ridicat şi cele cu şomaj scăzut, vede ce state înregistrează creşteri record, dar este pus la curent şi cu îngrijorătoarele valori ale cheltuielii publice, inclusiv în România. Poţi citi acest articol, AICI.  Acest gen de texte l-au transformat pe N.G.V Gologan într-unul dintre cei mai apreciaţi economişti şi publicişti pe subiecte economice ai vremii sale. Atunci când şi-a dat seama că poate ajuta la impulsionarea comerţului braşovean, a devenit primar al oraşului Braşov.

• Românul care a "electrizat" aviaţia cu baterii de laptop
• Avionul electric a reuşit primele sute de kilometri în aer