Bilanțul pe anul trecut al procurorilor Parchetului General a fost unul pompos, iar pentru unii din cei prezenți în sală a fost chiar plictisitor

Printre cei pe care raportul prezentat de Procurul General al României, magistratul Augutin Lazăr, i-a făcut să cadă în meditație, se numără și președintele țării, Klaus Iohannis. Spre stupefacția celor peste 200 de procurori, șefi de Parchete, Klaus Iohannis a părut că închide ochii chiar și în timpul discursului procurorului Augustin Lazăr. Singurele momente în care președintele țării nu s-a arătat obosit au fost cele în care și-a citit singur discursul pregătit înainte. Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi a stat în sală, în primul rând, alături de șeful DIICOT, Daniel Hodorniceanu.

Imnul național, intonat la deschidere

Ședința de bilanț a început cu intonarea Imnului național și s-a terminat în aplauzele celor prezenți, fiind copy paste, parcă, după o ședință a plenarelor din trecut. Un moment de rumoare a stîrnit difuzarea a trei minute dintrun film făcut de regizori din SUA, cu ajutorul Ministerului Culturii, despre dosarul recuperării brățărilor dacice, întocmit chiar de procurorul Augustin Lazăr.

Procurorul general Augustin Lazăr a declarat că, în anul 2016, procurorii au soluţionat 569.673 de dosare şi au trimis în judecată 63.722 de inculpaţi persoane fizice, cu 8,2% mai mulţi decât în anul 2015, în timp ce numărul inculpaţilor achitaţi definitiv a scăzut semnificativ.

Compensaţii pentru deţinuţi. Aviz pentru „legea Prună”

Senatorii jurişti au dat, ieri, un raport favorabil propunerii legislative de modificare a Legii 254/2013 privind executarea pedepselor, inițiată anul trecut de Raluca Prună. Potrivit amendamentelor admise ieri, deţinuţii vor beneficia “ca măsură compensatorie” de reducerea pedepsei cu câte 3 zile pentru fiecare 30 de zile de puşcărie executate într-un spaţiu „necorespunzător”. Comisia Juridică a amânat două săptămâni avizul pe Legea grațierii și pe amendamentul „Șerban Nicolae”.

Clemența nu trebuie să fi e pentru fapte de corupție

Așa cum era de așteptat, cel mai comentat eveniment a fost amendamentul propus de senatorul Șerban Nicolae, de grațiere a pedepselor de până la 3 ani și a unor fapte de corupție.

● Procurul general al României, Augustin Lazăr, crede că trebuie evitate actele de clemenţă pentru fapte de corupţie: „Pe viitor, este necesară evitarea evoluţiilor negative care pun sub semnul întrebării progresele realizate. De pildă, acte de clemenţă pentru fapte de corupţie care ar crea un sentiment de insecuritate socială”.

● La ședința de bilanț procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat: „În ceea ce priveşte proiectul privind graţierea, noi am transmis punct de vedere la CSM şi ne însuşim în totalitate toate obervaţiile tehnice la acel moment. În subsidiar, pot să vă spun că, în opinia noastră, graţierea nu ar trebui să se aplice celor care au comis fapte de corupţie şi, totodată, nu ar trebui să se aplice atunci când prejudiciile aduse statului nu au fost recuperate”.

● Preşedintele Klaus Iohannis: „N-aş vrea să intru în detalii. Situaţia se află la Parlament, însă pot să spun foarte clar că dacă s-ar graţia corupţii, cred că s-ar da un semnal total-total greşit în societate şi contez pe realismul şi buna-credinţă ale parlamentarilor”.

● Ministrul Justiției a declarat că „personal” nu este de acord cu grațierea faptelor de corupție. Declarația ministrului Tudorel Toader a fost dată la intarea la bilanț.

● Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, ieri, la Curtea Supremă: „Nu susțin o lege a grațierii pentru acte de corupție. Nu este cazul să ne inflamăm pentru că oricine poate depune amendamente, dar eu spun acum Guvernului și ministrului Justiției, doar legea grațierii nu rezolvă problema”.

Preşedinte CCIR: Capitalului românesc îi trebuie șansa de a accede la licitații publice

Președintele CCIR, Mihai Daraban, a explicat, în cadrul evenimentului ”Business without Corruption”, inițiat de Camera de Comerț și Industrie a României, că ţara noastră sperie investitorii cu instabilitatea legislativă. Președintele CCIR, Mihai Daraban, a explicat, în cadrul evenimentului ”Business without Corruption”, inițiat de Camera de Comerț și Industrie a României, faptul că ţara noastră sperie investitorii cu instabilitatea legislativă.

Licitaţiile publice, o problemă

Întrebat ce înseamnă co rupția pentru mediul de afaceri, el a răspuns: „Înseamnă că rămânem în ograda noastră, singuri fără niciun partener pe care ni l-am dori. Dacă dorim parteneri de unde să avem câștiguri din punct de vedere know-how, tehnologie și așa mai departe, trebuie să ne vedem de treabă, să fim corecți”. Potrivit acestuia, marea problemă în mediul de afaceri din România a fost accesul la licitațiile publice.

„Adevărata problemă a fost la celebrele caiete de sarcini pe care eu le-am numit autodenunțuri. Nu mai poți, într-o Uniune Europeană, cu legi ale concurenței și așa mai departe, să creezi o legislație specifică capitalului românesc. Dar trebui să-i creezi capitalului românesc șansa de a accede la licitații publice, de a exista această transparență și acest lucru contează cel mai mult”, a apreciat Daraban.