Cinci ore i-au fost suficiente ieri preşedintelui Franţei, Nicolas Sarkozy, ca să se întâlnească cu Traian Băsescu şi Călin Popescu-Tăriceanu, să semneze un parteneriat strategic şi să ţină un discurs în faţa parlamentului de la Bucureşti. „Franţa este o prietenă fidelă care nu va trăda niciodată România“, a dat el asigurări. După discursul său, parlamentul a ratificat Tratatul de reformă a UE, semnat la Lisabona.

Preşedintele Nicolas Sarkozy a subliniat încă o dată relaţia privilegiată dintre cele două state.

Cinci ore i-au fost suficiente ieri preşedintelui Franţei, Nicolas Sarkozy, venit în vizită de lucru la Bucureşti, pentru a se întâlni cu preşedintele Traian Băsescu, cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu, pentru a semna un parteneriat strategic între Franţa şi România şi pentru a anunţa priorităţile preşedinţiei franceze a Uniunii Europene într-un discurs rostit în faţa parlamentului de la Bucureşti.

Nicolas Sarkozy nu este primul preşedinte francez care vine la Bucureşti - înaintea sa au fost Charles De Gaulle, la sfârşitul anilor ’60, Valery Giscard D’Estaing, la sfârşitul anilor ’70, François Mitterrand şi Jacques Chirac, în anii ’90 -, dar este primul şef de stat care vizitează ţara noastră după integrarea sa în Uniunea Europeană. „Sunt mândru să fiu primul preşedinte francez care vizitează o Românie a Uniunii Europene“, a ţinut să precizeze liderul de la Élysée în faţa parlamentarilor veniţi în număr mai mare decât de obicei la şedinţa solemnă.

Unii au lipsit totuşi, de menţionat fiind fostul preşedinte Ion Iliescu, în prezent senator PSD. N-a ratat însă momentul fostul şef al statului Emil Constantinescu. Nicolas Sarkozy a lansat un îndemn pentru ca România să-şi ocupe locul cuvenit în UE, arătând că el nu împarte statele membre în state fondatoare şi state nou intrate. De altfel, în discursul de ieri din parlament, Sarkozy a obţinut, în câteva rânduri, aplauzele parlamentarilor vorbind despre relaţia dintre Franţa şi România.

„Franţa este o prietenă fidelă, care nu va trăda niciodată România“, a afirmat, printre altele, preşedintele Franţei. El a menţionat că „Franţa este cel de-al treilea partener economic al României, iar Loganul românesc se află printre cele mai vândute zece maşini în Franţa“. Preşedintele Sarkozy a susţinut că România are un rol foarte important în procesul viitoarelor extinderi ale Uniunii Europene, care vizează Serbia şi, pe termen lung, Republica Moldova.

Şi senatorii, şi deputaţii au ales să marcheze într-un mod special vizita lui Sarkozy la Bucureşti prin ratificarea, în procedură de urgenţă, a Tratatului de la Lisabona privind reforma UE, fapt salutat, de altfel, în discursul său de preşedintele Franţei. Tratatul a fost adoptat cu o majoritate covârşitoare, înregistrându-se un vot împotrivă (Lavinia Şandru - PIN) şi o abţinere (Dragoş Dumitriu - PC). Momente inedite Dincolo de importanţa şi solemnitatea momentului, prezenţa în parlament a lui Sarkozy n-a fost lipsită de momente inedite. Organizatorii au vrut să-l scutească pe Sarkozy de un moment jenant, respectiv de a nu se vedea de tribuna mult prea înaltă pentru statura liderului de la Élysée, şi au amplasat un podium pe care şeful statului francez s-a urcat şi şi-a rostit discursul. Liderul PSD Mircea Geoană a alergat pe holuri pentru a da mâna cu şeful statului francez. Câteva minute mai târziu, Geoană se lăuda cu „performanţa“ sa de la tribuna parlamentului. „Am schimbat câteva vorbe cu preşedintele Nicolas Sarkozy“, a spus PSD-istul. TRATAT ISTORIC Ratificarea, ultimul pas al unui drum dificil În paralel cu votul parlamentarilor români pentru Tratatul de la Lisabona, omologii francezi au făcut la rândul lor, ieri, un pas important pentru ratificarea importantului document. Deputaţii şi senatorii francezi s-au întrunit într-o sesiune specială pentru a adopta o lege care modifică Constituţia în favoarea Tratatului, ce urmează a fi ratificat în următoarele zile. Ratificarea în legislativul francez vine la trei ani după ce Franţa, şi mai târziu Olanda, au respins prin referendum Constituţia UE, precursoarea Tratatului de la Lisabona, stopând reforma instituţională.

Noul document a fost semnat de şefii statelor membre în decembrie 2007, în urma unui acord obţinut după negocieri îndelungate, şi va intra în vigoare din 2009, dacă toate statele membre îl vor ratifica. Tratatul prevede modificarea modalităţii de vot în cadrul Consiliului UE, începând cu 2014, reducerea numărului de comisari, înfiinţarea funcţiei de preşedinte permanent al Consiliului UE şi de ministru de externe, atribuirea de personalitate juridică UE. (Flavius Toader)

PREŞEDINŢIA UE

Proiectele lui Sarkozy pentru Europa În plenul reunit al Parlamentului României, Nicolas Sarkozy a prezentat priorităţile preşedinţiei franceze pentru Uniunea Europeană. Aceasta în condiţiile în care Franţa va prelua conducerea UE în iulie 2008. Securitate proprie. Preşedintele francez a afirmat că UE trebuie să facă „mai multe eforturi pentru a-şi asigura propria apărare“. Argumentul adus a fost că nu este posibil ca Uniunea să fie una dintre cele mai bogate regiuni din lume şi să fie incapabilă să se apere singură. El a susţinut că nu există nicio contradicţie între apartenenţa la NATO, „prietenia cu SUA“ şi necesitatea ca Europa să-şi asigure propria apărare, complementar cu Alianţa. Independenţă energetică. Nicolas Sarkozy este convins că Europa trebuie să-şi diversifice şi să-şi asigure căile de aprovizionare cu energie. „Sprijinim proiectul Nabucco“, a asigurat preşedintele francez. „Nu putem să ne permitem să fim la cheremul furnizorilor de gaz şi de petrol, indiferent cât ar fi de puternici. Independenţa ţărilor noastre trece prin independenţa economică şi energetică“, a afirmat preşedintele Franţei. Protejarea mediului. Preşedintele francez a militat pentru protejarea mediului. „Nu mai trebuie aşteptat nici un moment. Europa trebuie să fie un exemplu pentru restul zonelor lumii“, a spus el. Politici comune de imigraţie şi în agricultură. Un alt subiect important pentru preşedinţia UE va fi, a spus Sarkozy, realizarea unei politici comune în domeniul imigraţiei. El îşi propune asigurarea unei politici comune a Uniunii şi în domeniul agriculturii.

INDEPENDENŢĂ ENERGETICĂ FAŢĂ DE RUSIA „Gaz de France“ va participa la proiectul Nabucco Franţa se va asocia oficial proiectului Nabucco, în care este implicată şi România, pentru construirea gazoductului care ar urma să reducă independenţa Uniunii Europene de gazele ruseşti. Anunţul a fost făcut ieri la Bucureşti, în timpul vizitei oficiale a preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, dar nu de liderul de la Élysée, ci de preşedintele Traian Băsescu.

„Am convenit că Gaz de France, compania de stat franceză, va fi asociată proiectului Nabucco, România urmând să fie un susţinător al Gaz de France“, a făcut public Băsescu ceea ce Sarkozy îi trasmisese în timpul dejunului la Palatul Cotroceni. „Mulţumim, Franţa este foarte sensibilă la acest lucru, pentru Gaz de France e foarte important“, a replicat preşedintele francez, jovial, aşa cum s-a arătat, de altfel, pe parcursul întregii vizite de aproape cinci ore la Bucureşti. Primit la Cotroceni cu onoruri militare, Sarkozy s-a îmbrăţişat cu Băsescu şi nu s-a lăsat stânjenit nici de regulile de protocol respectate cu stângăcie. „Tainul“ lui Raffarin nu a fost uitat

În cele două ore şi jumătate petrecute la Cotroceni, dincolo de tatonarea terenului înainte ca Franţa să preia, la 1 iulie, preşedinţia Uniunii Europene, liderul de la Élysée a stabilit împreună cu Băsescu domeniile în care România şi Franţa îşi asumă un parteneriat strategic pentru următorii ani. Dacă Băsescu s-a referit în principal la dialogul politic, dezvoltarea economică, apărarea şi securitatea la nivel european, libera circulaţie, preşedintele francez a adăugat domeniul energiei nucleare, dar şi al industriei de armament.

Băsescu a ţinut însă să precizeze că nu s-a convenit semnarea niciunui contract oficial, având în vedere şi rezervele francezilor de a asocia astfel de negocieri cu vizitele oficiale. În octombrie 2004, candidatul la preşedinţie de atunci Traian Băsescu l-a acuzat pe premierul Jean Pierre Raffarin că ar fi venit „să-şi ia tainul“. „Cel puţin prin Constituţie, preşedintele României nu poate să semneze contracte comerciale şi cred că şi preşedintele Franţei la fel. Nu cred că aţi auzit de vreo licitaţie a Palatului Cotroceni sau a Palatului Élysée“, a spus Băsescu. Sprijin pentru Summit Până la preluarea preşedinţiei semestriale a UE, Sarkozy i-a încurajat pe oficialii de la Bucureşti să se impună mai mult ca voce în interiorul Uniunii, implicit pentru a-i susţine proiectele. Şeful statului francez şi-a oferit ajutorul în organizarea Summitului NATO din aprilie de la Bucureşti. Din suita lui Sarkozy la Bucureşti a făcut parte, ca invitat personal, şi proaspătul său socru, Maurizio Remmert. În timpul declaraţiilor de presă ale celor doi preşedinţi, ministrul român de externe, Adrian Cioroianu, aflat în primul rând de scaune, a părăsit, la un moment dat, sala.

BUCĂTARUL DISCRET TENSIUNI Socrul din umbră al preşedintelui Împreună cu preşedintele Franţei, la Bucureşti a sosit şi Mauricio Remmert. El este tatăl biologic al Carlei Bruni, un fost bucătar în vârstă de 61 de ani, care a avut o relaţie amoroasă cu mama Carlei, Marisa Borini, pe vremea când aceasta avea 32 de ani şi era căsătorită cu omul de afaceri şi compozitorul Alberto Bruni-Tedeschi. Remmert, care atunci avea numai 19 ani, a convieţuit în secret cu Marisa şase ani.

Din 1975, el s-a stabilit în metropola braziliană Sao Paolo, unde a deschis un restaurant. Despre Alberto, care a murit convins că fiica Marisei este şi a lui, Mauricio spune că a fost „un om senzaţional“. Carla a aflat cine îi este tatăl abia când avea 28 de ani. Mauricio se consideră „persecutat“ de presă, fiind totodată indignat de „minciunile şi senzaţionalul“ vehiculate de mass-media, scrie cotidianul spaniol „El Mundo“.

MANIFESTAŢIE GREENPEACE Vizita lui Sarkozy, ocazie de protest Vizita lui Sarkozy a fost, ieri, şi o bună ocazie de protest pentru 15 membri ai Organizaţiei Greenpeace România care, în jurul orei 12.30, au urcat pe schelele ce înconjoară Arcul de Triumf din Capitală. Motivul: organizaţia voia să atragă, astfel, atenţia guvernului Tăriceanu pentru ca acesta să interzică, printr-o lege specială, cultivarea porumbului modificat genetic, aşa cum a procedat Franţa în urmă cu doar câteva săptămâni. Deoarece nu au avut autorizaţie, protestatarii (opt români, trei austrieci, doi slovaci şi doi unguri) au ajuns la Secţia 2 Poliţie, unde au fost amendaţi cu 15.000 de lei. (Mihaela Stănciucu)

TENSIUNI Situaţia din Ciad, moment delicat

Prezenţa lui Sarkozy la Bucureşti a avut loc într-un moment delicat pentru UE. După mai multe amânări, miniştrii de externe din statele membre UE au decis să trimită în Ciad o forţă de pace de 3.400 de militari, pentru a proteja populaţia civilă dislocată de conflictul din provincia Darfur, teritoriu al Sudanului vecin.

Cu numai două zile înainte de desfăşurarea europeană, capitala Ciadului, N’djamenna, a fost cucerită de rebelii care luptă împotriva regimului preşedintelui Idriss Déby, generând incertitudini cu privire la statutul şi mandatul forţei UE. Traian Băsescu i-a dat asigurări şefului de stat francez că România „va participa la forţa UE din Ciad în condiţiile definite de Consiliul de Securitate al ONU şi în parteneriat cu Europa şi, în primul rând, cu Franţa“. (Anca Simina)