Exclusiv EVZ

Nou în România. "Bordeie" moderne, din baloţi de paie şi lut

Autor: Dan Arsenie | luni, 07 noiembrie 2011 | 127 Comentarii | 16022 Vizualizari
Celebra casă de paie din povestea celor trei purceluşi a devenit realitate. O astfel de clădire a răsărit în câmpia Bărăganului. Practic, baloţii au înlocuit BCA-urile.

În urmă cu 100 de ani, în statul american Nebraska, coloniştii obişnuiţi să ridice construcţii din lemn s-au lovit de o realitate crudă: materialul nu prea se găsea. Aşa că un om a avut o idee măreaţă şi a urmat-o până la capăt. Paie se găseau din belşug, iar omul le-a făcut baloţi şi a rezultat o casă care folosea extrem de puţin lemn, cu baloţi de paie în loc de pereţi.

Şcoală din paie, de 100 de ani


O şcoală a fost construită în 1897, dar a fost mâncată de vaci. Asta pentru că nu fusese încărcată cu nimic. Când au "placat" zidurile de paie cu pământ, soarta construcţiilor a fost cu totul alta. Nouă case din paie construite la începutul secolului XX au rezistat până azi. Printre ele, o biserică din oraşul Arthur. Între timp, paiele au evoluat de la o soluţie de compromis la alternativă pentru construcţiile de cărămidă, lemn sau lut.

Se poate spune că locuinţele din baloţi sunt chiar o modă, dacă privim ce se întâmplă în Franţa, Canada, Germania, Danemarca. Mediul economic e "racordat" la această modă. În Franţa, băncile acordă credite pentru construirea de locuinţe din baloţi. "Încep să vină şi spre est. Sunt destul de multe în Slovacia, găsim şi în Ungaria", ne spune Cătălina Grigore, o tânără absolventă de arhitectură care şi-a propus să fie pionierul construcţiilor din baloţi în România.

Împreună cu ea am mers în Bărăgan, într-un sat numit Cârligu Mare, unde am găsit o casă de baloţi din paie în construcţie. Proiectul, ne spune Cătălina, a început în septembrie, când o echipă de tineri români coordonată de un constructor olandez, Tom Rijven, şi-a propus să construiască în mijlocul câmpiei o casă pentru o familie nevoiaşă. Casa, de 56 de metri pătraţi, este formată din două hexagoane şi o încăpere paralelipipedică, care va servi drept baie.

Fără fundaţie, pe cauciucuri

Casa din Bărăgan nu are nevoie de temelie. Mai mult, aceasta este de evitat, este de părere arhitectul olandez, deoarece temelia "preia undele seismice". Astfel, în locul costisitoarei construcţii din beton, a fost preferată următoarea variantă: nu sapă nimic în pământ, ci ancorează în sol - cu ajutorul unor tije metalice (fier beton) - câteva anvelope uzate de maşină. Anvelopele sunt umplute cu pietriş sau piatra spartă şi pe ele e ridicată casa.

Puţin lemn, mulţi baloţi şi 10 tone de pământ argilos


Casa nu foloseşte niciun căprior, ci dulapi cu lăţimea de trei centimetri. Cu ei se realizează acoperişul, dar şi structura (scheletului) locuinţei. La colţurile casei, de exemplu, câte doi dulapi sunt dispuşi în V, unindu-se spre interiorul locuinţei. Baloţii de paie sunt înmuiaţi într-un amestec de argilă şi apă şi sunt îndesaţi în pereţi. Cu ajutorul stinghiilor din lemn, fixate cu holtzlşuruburi de dulapi, baloţii sunt presaţi. Argila este cea care "sudează" baloţii între ei, luând rolul mortarului folosit la zidirea unui perete clasic, din cărămidă.

După ce zidul de baloţi a fost finalizat, urmează faza de încărcare cu pământ. Este un amestec special, în care intră argilă, apă, nisip, bălegar (de vite, cai), rumeguş, paie, dar şi o plantă folosită pentru fermentare (în acest caz, lucerna).

Amestecul este aplicat peste zidurile cu paie, iar, când se întăreşte, are o consistenţă asemănătoare încărcăturii cu ciment, nisip şi apă.

300 de baloţi şi casa-i gata


Pentru o casă de 56 mp a fost nevoie de aproximativ 10 tone de pământ argilos şi de aproximativ 300 de baloţi de paie cu lungimea de 65 de centimetri, făcuţi la presă.

"De fiecare dată când un om a săpat un puţ, o fosă, am mers şi am luat argila", arată Cătălina cum au redus costurile pentru inedita casă din Bărăgan.

CALCULE

Casa de 65 mp, la "roşu" - 7.000 €


Casa din Bărăgan va fi folosită de un cuplu cu doi copii însă, în mod normal, o casă cu două camere (cele două hexagoane) este potrivită pentru o persoană, consideră arhitectul Tom Rijven. Pentru un cuplu sunt necesare trei hexagoane. Un hexagon cu lăţimea unei laturi (zid) de trei metri conduce la un spaţiu locuibil de circa 22 de metri pătraţi.

Să luăm exemplul cuplului care doreşte o casă compusă din trei hexagoane. Întrucât unele laturi sunt comune, avem nevoie de 14 pereţi. Potrivit estimărilor lui Tom Rijven, prezentate pe site-ul ecohabitat.com, construirea unui perete cu înălţimea de 2,5 metri şi lungimea de trei metri necesită materiale în valoare de maximum 135 de euro. Ai argila, construieşti ieftin

Înmulţind cu 14, avem circa 1.900 de euro şi pereţii sunt gata făcuţi. Practic, se poate chiar mai ieftin, deoarece argila poate fi procurată independent. La aceşti bani se adaugă cei pentru geamuri, uşi, acoperiş, pereţii interiori, plafon şi podea.

În total, materialele necesare pentru o locuinţă de 65 mp, la "roşu", nu depăşesc suma de 7.000 de euro. Pentru pereţii interiori pot fi folosiţi paleţi închişi cu prefabricate (plăci OSB, rigips) între care se toarnă nisip. La colţuri, unele case din paie sunt armate cu un amestec de var/ciment, apă şi paie. Altele, tot cu pământ.

La podea, peste stratul de anvelope se toarnă pietriş, apoi se pune folie izolantă, strat de lemn presat şi duşumea.


FRANŢA. Casă din baloţi de paie, construită în Franţa de arhitectul
olandez Tom Rijven
FOTO: WWW.ECOHABITAT.COM

PLUSURI ÅžI MINUSURI

Baloţii şi lutul ţin căldura în casă


Când te gândeşti la o casă de baloţi de paie, primele griji care îţi apar în minte sunt legate de un eventual incendiu, de şobolanii care o să îţi chiţăie sub pat şi de riscul seismic. În ceea ce priveşte cutremurul, tocmai de aceea a fost aleasă structura hexagonală, cea mai apropiată de forma perfectă în privinţa rezistenţei seismice - cercul. Şi de incendiu eşti protejat, deoarece lutul cu care e încărcată clădirea nu va permite focului să ajungă repede la paie. Şobolanii pot pătrunde mai uşor decât într-o casă de cărămizi, de exemplu, dar le va lua mult timp şi energie să roadă amestecul de argilă şi nisip.

Un mare avantaj, pe lângă preţul de construcţie extrem de scăzut, este confortul termic. Baloţii şi lutul fac ca locuinţa să menţine excelent căldura iarna şi răcoarea în sezonul de vară. Ca să înveţi să ridici o casă de paie îţi sunt suficiente câteva săptămână alături de un constructor iniţiat.

ÅžANTIERUL-ÅžCOALÄ‚ DE LA BUNEÅžTI

Reinventarea chirpiciului


Cele mai multe dintre casele româneşti, încă "în picioare", sunt ridicate cu chirpici. Însă, în ultimele decenii, arhitecţi din întreaga lume arată că pământul nu reprezintă doar materialul săracului, ci o soluţie pentru locuinţa viitorului prietenoasă cu mediul.

Un exemplu este arhitectul german Gernot Minke, care a expus avantajele casei de pământ, după zeci de ani de studii şi construcţii: preţ foarte scăzut (5.000 de euro pentru o locuinţă de 80-100 mp), umiditate de 50% tot timpul anului, izolare ideală. În Berlin a fost construită, din pământ bătătorit, Capela Reconcilierii. Este un simbol al reuniunii celor două Germanii, de Vest şi de Est.

Acoperişul apară zidul de lut

Simplitatea şi calitatea locuinţei de lut a fost probată şi de o echipă din România. În 2009, în localitatea argeşeană Buneşti, pe un deal a apărut o clădire circulară, cu 20 de metri în diametru.

"Formula adoptată evocă locuinţa fortificată şi echidistantă, aşezată în pustiu dar şi locuinţa incintă, a clanurilor ancestrale – 10 camere dispuse circular, în jurul unei curţi interioare care le reuneşte, însă fiecare privind spre pădure într-o altă direcţie", ne spune Ana Maria Goilav, arhitect implicat în proiect.

Privită de la distanţă, pare o locuinţă zidită cu bolţari, însă culoarea pământie îţi dă de gândit. De fapt, clădirea a fost ridicată folosind calupi de pământ, uscaţi la soare, şi face parte dintr-un inedit campus studenţesc. Seamănă mult cu celebrele locuinţe Hakka, din China, ridicate în scop defensiv în secolul al XVII-lea. Mai puţin la acoperiş.

Construit din şiţă (bucată de lemn asemănătoare cu şindrila, dar mai scurtă şi mai groasă), acoperişul acoperă zidurile până spre bază. Această învelitoare va proteja zidurile, pentru ca pământul pietrificat să nu se dizolve rapid, să nu fie practic şters.

IEFTINÄ‚ ÅžI INGENIOASÄ‚

Zidită cu pământul din fundaţie


Casa de lut de la Buneşti, cu 10 camere de câte 17 mp şi o curte interioară, a fost ridicată în două luni, cu 70.000 de lei. Cea mai mare sumă, 38.000 de lei, a fost cheltuită pentru acoperişul de 400 mp.

Studenţii de la Universitatea "Ion Mincu" au săpat temelia până sub adâncimea de îngheţ a solului. În gropile rezultate a fost turnat un amestec numit de Goilav "protobeton armat". Este o combinaţie de argilă, apă şi paie de grâu.

Pământul rezultat de la săparea şanţurilor de la temelie nu a rămas nefolosit. Studenţii şi sătenii au frământat lutul cu paie şi apă şi l-au turnat în matriţe de lemn. Calupii rezultaţi au fost puşi la soare şi au fost folosiţi apoi la zidărie.

În paralel cu munca studenţilor, o echipă de şase meşteri locali a realizat structura de lemn şi acoperişul. "Este o locuinţă compusă din două jumătăţi autonome în logica lor constructivă: lemnul reprezintă suportul şarpantei, iar zidăria din calupi de pământ închiderea casei. Altfel spus, e o casă de pământ construită la adăpostul unei case de lemn, pe fundaţii proprii", lămureşte Goilav.

Pentru podea şi tavan au fost folosite tot lemnul şi pământul. Şapa e din lut cu paie, iar plafonul din nuiele împletite, bulgărite cu lut. Finisările au fost făcute în 2010, din lut, apă şi pleavă.


CIUPERCĂ. Casa de la Buneşti a fost ridicată de studenţi şi tâmplari în două luni.
FOTO: CRISTIAN COCEA, POVESTEAZILEI.BLOGSPOT.COM
"Casa a fost ridicată în două luni, mai puţin finisajele. Oricine poate construi o astfel de casă, cu respectarea unor principii“
ANA MARIA GOILAV, arhitectă

ÃŽNTOARCERE ÃŽN TRECUT

Zidul - şi închidere, şi rezistenţă


Calupii au o grosime de 40 cm, asigurând o închidere termică eficientă a spaţiului interior. Diferenţa majoră faţă de o casă din cărămidă sau BCA (materiale cu rol termoizolant în construcţiile contemporane) o constituie faptul că zidul din chirpici reprezintă – în cazul construcţiei de la Buneşti - chiar structura casei, aşa cum se întâmpla în arhitectura premodernă. Astfel, închiderea spaţiului şi structura de rezistenţă sunt unul şi acelaşi lucru, arată Goilav. În plus, din punctul de vedere al locuirii, confortul higrotermic (temperatură plus umiditate) pe care îl asigură un zid de pământ de 40 cm este ideal, consideră arhitecta.

La interior, temperatura şi umiditatea se menţin constante, independent de oscilaţiile vremii. Graţie inerţiei termice mari a masei de pământ, camerele se încălzesc iarna cu efort minim.
Tag-uri: casa baloti de paie, casa de lut, casa de pamant, casa paie baragan


SPUNE-TI PAREREA
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

Realitatea

B1

Stiri pe surse

Unica

Ziare.com

Capital

Doctorul Zilei

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.