Noile norme de muncă temporară vor aduce joburi pentru tineri şi avantaje competitive pentru firme, susţine Adrian Stanciu, CEO Smartree.

Noul Cod al Muncii, care a intrat în vigoare la începutul săptămânii, flexibilizează munca temporară, ceea ce va aduce avantaje atât companiilor din România, cât şi tinerilor în căutarea unui job, aşa cum explică, într-un interviu acordat EVZ, Adrian Stanciu, CEO al companiei Smartree România - care anual lucrează cu 400.000 de angajaţi, având peste 150 de clienţi, în majoritate companii multinaţionale, dar şi firme cu capital integral românesc.

Astfel, una dintre principalele schimbări din noua legislaţie a muncii se referă la modificarea duratei misiunii de muncă temporară, care a crescut de la 18 luni la 36 de luni. Concret, de la începutul acestei săptămâni, "durata misiunii de muncă temporară poate fi prelungită pe perioade succesive". "În total, această perioadă nu poate depăşi un interval de 36 de luni", explică Stanciu. Acesta precizează că efectul imediat este "creşterea flexibilităţii în utilizarea muncii temporare: compania are un control crescut asupra acoperirii capitalului uman necesar activităţilor desfăşurate".

Avantaj competitiv pentru firme

O altă schimbare esenţială introdusă prin noua legislaţie a muncii se referă la eliminarea restricţiilor de folosire a muncii temporare, mai explică CEO-ul Smartree România. "Această modificare aduce un plus de flexibilitate în activitatea companiilor, care nu mai trebuie să justifice motivele care stau la baza deciziei de a apela la agenţi de muncă temporară", spune specialistul.

Astfel, dacă până acum angajatorii puteau apela la muncă temporară doar din motive bine întemeiate (activităţi sezoniere, creşteri neprevăzute ale activităţii, noi campanii, plecarea unui angajat în concediu de maternitate etc.), această justificare nu va mai fi necesară de acum înainte. "Singurul caz de restricţionare rămâne imposibilitatea de a înlocui angajaţii aflaţi în grevă cu angajaţi de muncă temporară", precizează Adrian Stanciu. Iar asta se traduce, potrivit acestuia, într-un avantaj competitiv pentru companii, "care vor utiliza angajaţii în munca temporară ori de câte ori le este necesar, în funcţie de evoluţia activităţii pe piaţa pe care acţionează".

Angajaţii îşi pot negocia direct salariul

O altă reglementare introdusă de noul Cod al Muncii este posibilitatea negocierii directe a salariului de către angajatul de muncă temporară.

"Astfel, se elimină paritatea salarială impusă de vechile reglementări ale muncii temporare. Nivelul salarial al poziţiilor angajate prin agenţii de muncă temporară va fi liber reglementat, în funcţie de cererea şi oferta pe piaţa muncii din zona/industria respectivă", explică Adrian Stanciu.

Acesta mai precizează şi că, odată cu noile reglementări, apar şi clauze noi în contractul de punere la dispoziţie, care va oferi posibilitatea renunţării înainte de termen la contractul de muncă temporară al beneficiarului.

EFECTUL PRINCIPAL AL MUNCII TEMPORARE

Un plus de flexibilitate pentru firme

EVZ: Care sunt principalele avantaje ale reglării muncii temporare? Adrian Stanciu, CEO Smartree România: Astăzi, managerii nu mai sunt limitaţi să crească sau să scadă forţa de muncă în funcţie de proiectele pe care le au la dispoziţie. Ca urmare a noilor reglementări legate de munca temporară, aceştia îşi pot dimensiona echipele în funcţie de cererea de servicii şi produse pe care le oferă pieţei.

În acelaşi timp, conform unor economişti recunoscuţi la nivel mondial, munca temporară nu ajută doar companiile să iasă din criză, ci şi, la un nivel mai extins, ţările care au ales să înţeleagă avantajele acestei noi modalităţi de abordare a forţei de muncă. Angajaţii de muncă temporară pot utiliza acest model fără restricţii, deoarece reprezintă o cale modernă de creştere a experienţei, o modalitate de continuare a veniturilor chiar şi în situaţii de criză, o soluţie de reconversie profesională.

În plus, angajaţii temporari le pot dovedi angajatorilor că pot aduce valoare adăugată şi pe termen lung, nu numai pe termen scurt. În era industrială şi în cea tehnologică, forţa de muncă a rămas principalul factor de producţie.

Cu toate acestea, în perioada erei industriale, forţa de muncă nu a fost caracterizată de o mobilitate excesivă. Lucrurile stau cu totul altfel astăzi, când, în orice economie bazată pe principiul liberei circulaţii a forţei de muncă, atât angajatorii, cât şi angajaţii au înţeles că pot utiliza fără restricţii munca temporară.

Este munca temporară o şansă pentru tinerii care nu şi-au găsit de lucru? Munca temporară devine din ce în ce mai mult o oportunitate pentru tinerii absolvenţi care doresc să dobândească experienţă profesională. Angajarea temporară poate fi un bun start - tinerii pot avea experienţe profesionale diverse, pentru ca să decidă apoi domeniul potrivit aşteptărilor lor şi aptitudinilor descoperite.

ESTIMĂRI

Mai multe joburi în auto, consum, construcţii

Care sunt domeniile în care previzionaţi creşteri după normarea muncii temporare? Primele industrii care vor reacţiona la aceste schimbări sunt companiile cu muncă sezonieră şi companiile care au proiecte unde există constrângeri legate de timp. Anticipăm că primele industrii în care va creşte utilizarea muncii temporare sunt: industria de bunuri de larg consum, auto, Horeca, agricultură, construcţii, industria prelucrătoare. Practic, munca temporară oferă companiilor din industriile cu volatilitate mare, cu variaţii semnificative de comenzi şi activitate, posibilitatea de a-şi gestiona mai eficient nevoia de capital uman, în funcţie de nevoile de business, mai ales în condiţiile eliminării unor constrângeri legale importante.

Ce schimbări concrete aduce noua legislaţie pentru zilieri? În domeniile menţionate de această ordonanţă, zilierii sunt scutiţi de contribuţii, se aplică doar cota unică de impozit de 16%. Această facilitate permite trecerea în legalitate a unei mari părţi din piaţa ilegală a muncii, dezavantajul fiind că acest tip de salariaţi nu beneficiază de serviciile sociale (servicii medicale, pensii, şomaj). Pentru acest tip de angajare nu este obligatorie încheierea unui contract de muncă, ci doar înregistrarea în registrul de evidenţă special. În acest caz, plata salariului se poate face la finalul fiecărei zile de muncă, iar angajatorul are obligaţia de a depune lunar registrul de evidenţă a zilierilor la ITM.

Ce îi sfătuiţi, în lumina noii legislaţii, pe cei care îşi caută acum un loc de muncă? În viitorul apropiat, anticipăm că şi în România se va înregistra o creştere semnificativă a numărului de angajaţi temporari. În acest context, cei care sunt în căutarea unui loc de muncă trebuie să ştie că aceasta este o modalitate legală de angajare, care le poate asigura continuitate în carieră şi dezvoltarea de noi abilităţi, facilitându-le reconversia profesională.

CONSECINŢELE NOULUI COD AL MUNCII

Patronii din construcţii şi comerţ, verificaţi

Numeroase controale privind munca la negru au fost demarate, încă de luni, de inspectorii din cadrul Inspectoratelor Teritoriale de Muncă (ITM). Doar în judeţul Timiş fuseseră verificate, până ieri după-amiază, 14 companii din domeniul construcţiilor, al exploatărilor forestiere, dar şi din comerţ. Potrivit şefei ITM Timiş, Cornelia Corescu, nici măcar una dintre firmele vizate nu era "în regulă". "Iar acţiunile de control vor continua toată luna", a dat asigurări aceasta.

La rândul ei, Ileana Tomoiagă, inspector-şef adjunct al ITM Timiş, a precizat că au fost date şase amenzi, în valoare de 60.000 de lei, pentru tot atâtea com panii în care s-au descoperit angajaţi fără forme legale. Alte amenzi, a căror valoare nu a fost centralizată, au fost aplicate pentru neplata orelor suplimentare, lipsa registrului de evidenţa angajaţilor sau pentru obligarea acestora să muncească în zilele libere legal. (Georgeta Petrovici)

RĂSPUNDERE PENALĂ

Munca la negru, sancţionată cu închisoarea

Noul Cod al Muncii, care a intrat în vigoare la începutul acestei săptămâni, prevede amenzi de la 500 la 1.000 de lei pentru prestarea muncii fără încheierea unui contract individual. Iar patronii care vor fi prinşi cu până la cinci angajaţi la negru vor fi amendaţi, pentru fiecare în parte, cu sume cuprinse între 10.000 şi 20.000 de lei.

Mai mult, angajatorii riscă să răspundă şi penal dacă au angajaţi fără forme legale. Astfel, se sancţionează cu închisoare de la unu la doi ani sau cu amendă penală primirea la muncă a mai mult de cinci persoane fără încheierea unor contracte individuale de muncă.

De asemenea, angajatorii riscă să fie sancţionaţi în cazul în care nu respectă obligaţia de a ţine evidenţa muncii, amenzile variind de la 1.500 la 3.000 de lei. 60.000 de lei este suma amenzilor date, de la începutul săptămânii, patronilor timişeni care aveau angajaţi la negru