Noul şi vechiul Cod Civil se vor aplica în paralel, momentan. Nu avem, însă, şi un Cod de Procedură Civilă. Astfel, judecătorii vor fi nevoiţi să jongleze cu noile prevederi şi cu vechile norme.

Cu toate că vechiul Cod Civil este construit pe scheletul celui din 1856, politicienii români par să nu fi avut suficient timp la dispoziţie, pentru a reglementa. Astfel, deşi noul Cod Civil a intrat în vigoare începând cu 1 octombrie, nu avem şi un Cod de Procedură Civilă. Rezultatul: judecătorii vor trebui să aplice prevederile noului Cod Civil, dar să se raporteze la normele din vechiul Cod de Procedură. Brambureala este şi mai mare dat fiind faptul că, cel puţin pentru o perioadă, noul şi vechiul Cod Civil se vor aplica în paralel. Alegerea datei de 1 octombrie pentru intrarea în vigoare a noului Cod nu este nici ea cea mai fericită, dat fiind faptul că judecătorii doar ce au revenit din vacanţă şi au multe dosare restante de soluţionat, astfel că nu au avut suficient timp pentru a studia prevederile noului Cod Civil. "Pentru a se atenţiona sistemul" Judecătorul Cristi Danileţ, din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), declară că, într-adevăr, data de 1 decembrie ar fi fost mai potrivită pentru intrarea în vigoare a noului Cod Civil. "Cu siguranţă data de 1 octombrie nu este cea mai potrivită, dat fiind faptul că judecătorii doar ce au revenit din vacanţă, sunt foarte încărcaţi cu dosare şi nu ştiu dacă au timpul suficient pentru a se pune la curent cu noile prevederi", declară Cristi Danileţ. Cât despre inexistenţa unui nou Cod de Procedură Civilă, judecătorul Danileţ confirmă: "Într- adevăr, cele două Coduri, Civil şi de Procedură Civilă, sunt dependente unul de altul. În proiectul de Lege iniţial transmis de Guvern se menţiona că urmau a fi adoptate ambele, în paralel. A fost, însă, o decizie politică, pentru a se atenţiona sistemul care întârzie să le adopte, astfel că s-a luat decizia de a se pune puţină presiune, prin intrarea în vigoare a noului Cod Civil. Ştiţi doar, mai toată lumea credea că aceste noi Coduri nu vor fi, curând, adoptate". Cristi Danileţ mai spune că, spre exemplu, în cazul unui divorţ într-o căsătorie încheiată înainte de 1 octombrie se va aplica noul Cod Civil, dar dacă, în schimb, se soluţionează un litigiu ivit pe marginea unui contract de împrumut încheiat pe vechea legislaţie, tot aceasta va guverna judecata. INEDIT Logodna nu se face, dar se desface Unele dintre cele mai inedite prevederi ale noului Cod Civil sunt cele referitoare la logodnă (art. 266-270). Practic, aceasta nu este supusă niciunei formalităţi juridice şi reprezintă doar consimţământul liber al celor doi logodnici, care trebuie să aibă 18 ani. Aşadar, este vorba despre o simplă promisiune între două persoane, care să nu fie de acelaşi sex, nici rude şi nici deja logodite. Promisiunea nu se face, însă, în faţa unei autorităţi. Ruperea logodnei ridică, însă, necazuri. Astfel, dacă unul dintre logodnici dovedeşte prin "martori, înscrisuri sau altele" că a fost prejudiciat poate cere daune. Judecătorul Cristi Danileţ, din cadrul CSM, explică: "Produce efecte doar în cazul în care unul dintre logodnici poate dovedi, spre exemplu, că a achitat avansuri, la un restaurant sau o formaţie, în vederea încheierii căsătoriei. Avansuri pe care le-a pier dut din vina celuilalt logodnic, care a rupt unilateral logodna, adică a refuzat să se mai căsătorească. Sau dacă, spre exemplu, unul dintre logodnici a făcut un cadou substanţial celuilalt logodnic, o maşină scumpă, să zicem, pe care, altfel, nu l-ar fi făcut. Dacă logodnicul care a primit cadoul denunţă unilateral logodna, atunci celălalt este îndreptăţit să solicite returnarea cadoului". Mai mult, dacă logodnicii au apucat să primească cadouri de la terţe persoane, ei trebuie să le returneze, dacă rup relaţia. Recompensă găsitorilor Noul Cod Civil defineşte şi convenţia matrimonială (contractul prenupţial) şi instituie noi prevederi şi în ceea ce priveşte divorţul, precum aceea de a fi încheiat de un notar public, în cazul în care părţile se înţeleg. Copiii care au 10 ani vor trebui ascultaţi în instanţă, în caz de divorţ, iar soţii vinovaţi vor putea fi obligaţi să plătească despăgubiri sau rente viagere. Relaţiile dintre chiriaşi şi proprietari sunt şi ele redefinite, iar animalele nerevendicate revin găsitorilor. Interesant este şi faptul că persoanele care găsesc şi returnează valori trebuie despăgubite cu 10%. "Dacă unul dintre logodnici a făcut un cadou substanţial (...) este îndreptăţit să solicite returnarea." CRISTI DANILEŢ, judecător, membru CSM CENZURĂ Pamfletul şi investigaţiile, în pericol Codul Civil instituie prevederi care fac extrem de dificilă munca ziariştilor. Ba chiar, există riscuri precum dispariţia pamfletului şi a jurnalismului de investigaţie. Pe scurt, ziariştii au nevoie de acordul expres al subiecţilor, pentru a publica fotografii sau declaraţii de-ale acestora, în caz contrar riscând să plătească despăgubiri. Judecătorii sunt cei care vor decide dacă "interesul public" a primat sau dacă jurnalistul a comis fapta cu "rea credinţă". În România nu există, însă, o practică unitară în instanţe, astfel că unii ziarişti pot câştiga şi alţii pierde, în cazuri similare, în funcţie de percepţia judecătorului. Despre morţi, niciun cuvânt, fără acordul rudelor. Citiţi şi:

• Ce ne aduce 1 octombrie: credite greu de accesat, un nou Cod civil, taxe de pod mărite şi un stadion
• Noul Cod Civil, între drepturi pentru morţi şi taxă pentru uituci
• Noul Cod Civil: Logodnă la 16 ani, cu încuviinţarea părinţilor
• Părinţii care divorţează vor avea custodia comună a copiilor. Vezi ce spune noul Cod Civil despre căsătoria între persoane de acelaşi sex