Statisticile sunt alarmante. Creşterea anuală a îmbolnăvirilor de cancer şi a deceselor provocate de această boală reprezintă o provocare pentru cercetători.
Aproximativ 15 milioane de cazuri noi de cancer şi peste 8 milioane de decese cauzate de această afecţiune se înregistrează anual la nivel mondial. Previziunile sunt sumbre, în contextual în care specialiştii au arătat că în următoarele două decenii aceste statistici ar putea înregistra o creştere de circa 70%, până la peste 22 de milioane de cazuri noi. În România, anual se înregistrează aproximativ 80.000 de astfel de cazuri, iar numărul deceselor cauzate de cancer au crescut cu 23% faţă de 1990, la peste 43.000.
Alături de Institutul deCode Genetics din Reykjavik, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti va organiza în perioada 24-28 aprilie 2017 la hotelul Crowne Plaza din Bucureşti, un workshop “Genetic, environment and ethnicity risk factors associated with cancer în România”.
Acesta este un proiect finanţat din Fondul de Relaţii Bilaterale al Programului “Cercetare în Sectoare Prioritare”.
Ne puteți urmări și pe Google News
Scopul acestui workshop este transferal de cunoştinţe şi schimbul de experienţă între cercetătorii români şi cei islandezi.
„Ne propunem o evaluare sistematică de factori de risc genetici asociaţi cu cancerul colorectal, pulmonar, prostatic şi de san în rândul populaţiei din România cu scopul de a defini grupurile de risc ridicat, pentru care măsurile de prevenire specifice pot fi puse în aplicare. De asemenea, ne propunem să examinăm dacă există vreo modificare a riscului genetic legată de etnie. Un alt obiectiv este să urmărim orice posibilă interacţiune gene/mediu specifică pentru populaţia noastră” spune directorul acestui grant de cercetare, conf. dr. Mariana Jinga. Potrivit acesteia „în România, există o lipsa de date cantitative specifice care să asocieze riscul de cancer al populaţiei generale cu factorii de mediu/stil de viaţă şi chiar mai puţine informaţii în ceea ce priveşte caracteristicile lor genetice, context în care vom face teste statistice pentru a descoperi asocierea dintre variantele secventionale şi riscul de îmbolnăvire”. “În plus faţă de diagnosticul de cancer, un accent deosebit va fi pus pe testarea asocierii variantelelor cu oricare dintre următoarele coordonate statistice: stadiul şi gradul bolii, vârstă la diagnostic, istoricul familial de boală sau expunerea la factori exogeni” a adăugat conf. dr. Mariana Jinga.
Printre obiectivele principale ale acestui workshop se numără îmbunătăţirea competenţelor de analiză biostatistică, aplicate în studiile de genomică a cancerului; schimbul de cunoştinţe şi bune practici în domeniul analizei, interpretării şi publicării datelor din domeniul oncogenomicii, scrie UMF Carol Davila într-un comunicat de presă.
Recomandările noastre
