Negocierile Greciei cu creditorii internaționali sunt blocate cu doar câteva zile înainte de un posibil crah.

Premierul Alexis Tsipras a declarat că nu Grecia trebuie învinuită pentru neîncheierea unui acord. În ediția de weekend a Le Monde, el a acuzat „obsesia reprezentanților unor instituții care insistă pentru soluții iraționale și nu țin seama de rezultatul democratic al recentelor alegeri din Grecia”.

Atena trebuie să achite vineri, 5 iunie, o primă tranșă de 304 milioane de euro către Fondul Monetar Internațional. În toată luna iunie, sumate ce trebuie achitată este de 1,6 miliarde de euro, pe care experții apreciază că Grecia nu o are.

Prin negocierile cu Comisia Europeană, FMI și Banca Centrală Europeană, Atena încearcă să obțină o nouă tranșă, de 7, 2 miliarde de euro, din împrumutul acordat în 2012 pentru salvarea de la faliment.

Regimul de la Atena, care a câștigat alegerile primițând că va lua măsuri împotriva austerității, refuză să dea curs cererilor de tăiere a pensiilor și să reformeze piața muncii, cerute de creditori pentru eliberarea noii tranșe a ajutorului.

Atitudinea Greciei a stârnit mânia oficialilor europeni. Klaus Regling, director executiv al Mecanismului European de Stabilitate, fondul de ajutor al Eurozonei, a avertizat:

„Dacă guvernul grec refuză să se angajeze în procesul de reformă, atunci se joacă cu viitorul țării. Riscul este mare ca sacrificiile trecute să fi fost zadarnice.”

Jose Manuel Barroso, care a deținut președinția Comisiei Europene pentru o decadă, a apreciat că politicienilor le ia „prea mult” să găsească o soluție. El a declarat pentru BBC:

„Uneori am impresia că oamenii așteaptă un accident pentru a putea să se concentreze cu adevărat pentru a evita un dezastru mai mare. De prea multă vreme se caută o soluție și nu se găsește.”

Chiar dacă ministrul grec al Economiei, George Stathakis, susține că țara sa va reuși să încropească suma de 1,6 miliarde de euro pentru iunie, când programul de salvare încetează, cu certitudine nu va reuși să achite în iulie cele 3,2 miliarde de euro, reprezentând dobânzi datorate pentru titlurile de valoare deținute de Banca Centrală Europeană.

Incertitudinea a aruncat economia fragilă a Greciei din nou în recesiune, pe fondul temerilor falimentului și al unui posibil „Grexit” din zona euro, ceea ce a determinat serioase retrageri de capital, agravând situația.

Numai în aprilie au ieșit din Grecia 5 miliarde de euro, investitorii temându-se că ar putea pierde sume importante dintr-o convertire forțată în drahme.