O istorie erotica a curtii de la Versailles: totul parea menit sa adaposteasca aventurile Regelui Soare

Povestea modestului pavilion de vânatoare transformat într-un loc al puterii și al desfrâului

Simbata, 21 noiembrie, ora 11.00, in cadrul Tirgului International Gaudeamus – Carte de invatatura 2015, Sala Cupola, Michel-Verge Franceschi si Anna Moretti vor conferentia pornind de la volumul „O istorie erotica a curtii de la Versailles”, aparut recent in colectia „Hexagon. Istorie” a Editurii Polirom, traducere de Nicolae Constantinescu, si in editie digitala.

Pe vremea lui Ludovic al XIII-lea, Versailles era doar un modest pavilion de vânatoare. Ludovic al XIV-lea il transforma intr-un centru al puterii, dar si intr-un loc al placerii, dorintei si desfrâului. Gradinile noului castel, parcurile cu fântini, apartamentele legate intre ele, totul parea menit sa adaposteasca aventurile Regelui Soare cu nenumaratele-i amante. Ludovic al XV-lea traieste in aceeasi frenezie a destrabalarii, iar doamna de Pompadour, marea sa favorita, are grija sa-i aduca in pat mereu alte si alte tinere. Suspectat mult timp de impotenta, Ludovic al XVI-lea este doar o umbra a inaintasilor lui. In ajunul Revolutiei de la 1789, dupa mai bine de un secol de stralucire, „mica Sodoma” de la Versailles isi arunca ultimele vapai...   Din cuprins: Primele idile de la Versailles • Doamna de Maintenon, o nimfa ratacita • Versailles, noua Sodoma • De la moartea lui Ludovic la orgiile Regentului • Voluptati si dezmaturi in vremea lui Ludovic al XV‑lea • Un castel vechi pentru un rege tânar si impotent   Un fragment din volum: „Pentru Louise de La Valliere, Ludovic al XIV-lea amenajeaza gradini, continuind opera tatalui sau. Cere o evaluare topografica generala a locurilor. Cumpara terenuri, inglobeaza satele Trianon si Choisy‑aux‑Boeufs, achizitioneaza mosiile du Vivier si de La Boissiere, pe care va porunci sa fie crescuta menajeria, mostenita de la un alt mare seducator, Francisc I, care adusese din Africa si din America animale salbatice, lei «si leonoaice». In parcul tatalui sau, Ludovic primeste uneori intreaga curte, facind parada, cu bucurie si mindrie, de iubirea si de tineretea lui. Orice barbat indragostit simte nevoia sa arate intregii lumi norocul pe care il are de a imparti patul cu o fiinta atât de frumoasa. Dar, dupa ce se termina petrecerea, Ludovic vrea sa ramina singur cu Louise. Unii curteni incep atunci sa inteleaga aplecarea regelui catre «rahiticul castel» de la Versailles. Satui sa mai doarma noaptea in calestile lor, citiva planuiesc sa‑si construiasca case mari in apropierea castelului. Incepe atunci amenajarea acestuia, gratie primelor eforturi ale unui barbat tinar de a‑si cuceri iubita. Este instalat un balcon din feronerie aurita, in stilul celui al lui Romeo si al Julietei din Verona: balconul este necesar serenadei (de jos) si suspinelor (de sus). Busturi cu ochi iscoditori sunt fixate pe console in curte, ca si cum Ludovic ar fi vrut s‑o expuna pe Louise, ascunzind‑o in acelasi timp de adevaratele priviri. Aceste capete de marmura rece cu ochi morti vor sti sa‑si tina gura de piatra mai bine decit multi curteni. Iubirea face sa chioraie matele. Iubirea stirneste foamea. Le Vau primeste sarcina sa construiasca bucatarii. In cladirile anexe din partea de nord. Iubirea are nevoie de spatiu, de cavalcade, de intilniri dese, uneori pe furis, intotdeauna intense. Iubirea este sentiment. Dar si impuls. Le Vau reconstruieste grajdurile. In cladirile anexe din partea de sud. Iubirea impune lux, confort, stare de bine, petrecerea impreuna a timpului. Charles Evrard si Noel Coypel incep sa decoreze primele incaperi ale apartamentelor atunci cind frigul le impune «zburdalnicilor» sa paraseasca gradinile si boschetele pentru paturile cu baldachin si focul din semineu.”

Despre autori:

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani

Idolul lui Mircea Badea. N-a mai văzut niciodată un om ca el

Michel Verge‑Franceschi, specialist in Vechiul Regim, este profesor de istorie moderna la Universitatea din Tours si laureat al Academiei Franceze si al Academiei de Stiinte Morale si Politice. A mai publicat Colbert. La politique du bon sens (2003) si Ninon de Lenclos. Libertine du Grand Siecle (Premiul pentru biografie Historia 2014).   Anna Moretti, doctor in estetica al Universitatii din Corsica, este specializata in domeniul feminitatii si al senzualitatii in literatura.

Conferinta va fi urmata de lansarea cartii. Invitati: Fabien Flori, Christian Derveloy, Adrian Cioroianu, Nicolae Constantinescu, Adrian Serban Moderatoare: Mihaela Dedeoglu