Care sunt minunile cu care o localitate mică din Banat a rivalizat cu marile destinații turistice la târgul de la Berlin. Localitatea a avut propriul stand, la care a atras mii de curioși

O comună din România s-a prezentat singură la cel mai mare târg de turist din lume. România a avut propriul stand, la Interntionale Tourismus Börse/ITB, iar comuna Eftimie Murgu din județul Caraș Severin l-a avut pe al ei. Localitatea este un muzeu viu, iar străinii au fost de-a dreptul cuceriți.

„La Berlin am trimis o echipă de cinci oameni din Primărie, care au prezentat produse tradiţionale din comună: răchie, brânză, făină de mălai, desigur, măcinată la vechile noastre mori de apă, oţet de prune, dulceţuri. Am avut şi pliante, în care am promovat atât Rudăria, cât şi întregul judeţ Caraş-Severin, în special partea montană, Clisura Dunării şi calea ferată Oraviţa -Anina. Toată oferta noastră s-a bucurat de mare atenţie. Consider că n-am fost degeba la Berlin, dimpotrivă, a fost un succes şi vom continua acţiunile noastre de promovare. Şi nu numai de promovare, avem în derulare proiecte care să transforme Rudăria într-o zonă de atracţie turistică”, a declarat pentru Argument- cs, primarul din Eftimie Murgu, Mihai Vlădia.

Morile de apă de la Rudăria, patriumoniu UNESCO

Sunt 22 de mori de apă la Rudăria, sat aparținător de comuna Eftimie Murgu, în Caraș Severin, toate vechi de sute de ani. Între pietrele lor, mișcate de apă, ca pe vremea dacilor, își macină făina un sat întreg care trăiește ca muzeu viu, patronat de UNESCO.

Valentin Ceaușescu, apariție rară în public. Evenimentul pentru care fiul fostului dictator a ieșit din anonimat

Cătălin Cîrstoiu, la HAI România: „Să nu vă așteptați de la mine să mă retrag”. Video

Primele mori hidraulice sunt consemnate istoric de la 1722, deși satul e atestat documentar din 1241 și e de presupus că acestea existau de la începuturi. În 1874, erau 51 de mori funcţionale. Cele care au rămas poartă numele străbunicilor localnicilor: Vilonea, Vlăgioanea, Bruseana, Trăiloanea, Roşoanea, Prundulea, Popasca, Maxinoanea, Hămbăroanea, Hâmrăoanea, Leiaţa, Micloşonea. Altele au primit nume inspirate din realitate: Firiz, Îndărătnica dintre râuri, Podul Ilochii sau Moara de la Tunel. Localnicii spun că, dacă mergi la moara Îndărătnica dintre râuri, poți da timpul înapoi, ajutat de roata morii. 

Semmeringul bănățean a fost construit cu rețeta de mortar a romanilor

Calea ferată Oraviţa–Anina a fost inaugurată în decembrie 1863, fiind prima cale ferată montană şi a patra construită de pe teritoriul actual al României și a doua din Europa, după celebrul Semmering austriac. La realizarea traseului construit de austrieci pe teritoriul Banatului au lucrat pietrari din Italia care, se spune, au folosit aceeași rețetă a mortarului, ca și constructorii Imperiului Roman. Semmeringul Bănățean traversează 14 tuneluri, cel mai lung măsurând un kilometru, 10 viaducte, 89 de podeţe, 49 de ziduri de sprijin şi parcurge tăieturi în munte pe o lungime de 21 de kilometri, adică peste două treimi din întregul traseu, iar diferenţa de nivel a căii ferate Oraviţa-Anina este de 340 m (de la 218 m la 558 m).