O nouă lege a insolvenței - ce drepturi și obligații impune companiilor

O nouă lege a insolvenței - ce drepturi și obligații impune companiilor

Companiile vor avea mai mult timp să se redreseze, dar și creditorii mai multe posibilități de a-și recupera datoriile, potrivit prevederilor noii legi a insolvenței, ce a primit avizul Camerei Deputaților.

Deocamdată, proiectul a trecut de forul decizional al Parlamentului, dar mai are nevoie de promulgarea președintelui Traian Băsescu. Legea este însă contestată de opoziție. Doar cazurile de insolvență ce apar după intrarea în vigoare a noii legi pot beneficia de prevederi. Iată principalele noutăți ale  proiectului adoptat zilele trecute de Parlament.

Crește perioada de reorganizare  - Dacă în prezent firmele au la dispoziție doi ani pentru a se redresa în procedura de insolvență, prin noua lege termenul va fi prelungit la 4 ani, respectiv un an de observare și trei ani de redresare, odată ce a fost aprobat planul de reorganizare. „România era unul din puținele state care oferea o perioadă atât de redusă societăților pentru redresare. Nicio societate nu se poate reorganiza în numai doi ani. Franța, de exemplu, prevede o perioadă de 10 ani”, a spus pentru Evz Arin Stănescu, președintele Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență.

Proceduri de evitare a insolvenței – Noua lege include și proceduri prin care se poate preîntâmpina intrarea în insolvență, cum ar fi concordatul preventiv. De comun acord, debitorul și creditorii se pun la masa negocierilor pentru a discuta un plan de rambursare a datoriilor. Dezavantajul este că acest plan trebuie aprobat cu votul a 75% din creditori.

Ne puteți urmări și pe Google News

Micii creditori, avantajați – Noul cod oferă și o serie de beneficii pentru micii creditori. De exemplu, furnizorii de utilități pot să nu mai crediteze compania aflată în insolvență, livrând în continuare ulilități, dacă aceasta nu își plătește facturile în timp de 60 de zile. În aceste condiții, furnizorul poate solicita chiar intrarea clientului în faliment. Pe de altă parte, o altă prevedere în avantajul micilor creditori este că li se lasă un răstimp de 45 de zile, de la decizia de intrare în insolvență, pentru a se înscrie la masa credală.

Datorii de minim 60 de zile pentru a cere insolvența –  Vechimea minimă a creanței pentru care se  poate solicita intrarea în insolvență este de 60 de zile. Pe de altă parte, cei care acceptă să crediteze companiile aflate în procedură de insolvență vor avea prioritate înaintea celorlalți creditori, în recuperarea creditului.

Modificări pe ultima sută de metri

Camera Deputaților a introdus câteva modificări de ultimă oră legii.

Executarea silită, respinsă – Legea, în forma în care a fost aprobată de deputați, nu include prevederea potrivit căreia executarea silită poate fi  efectuată în cadrul procedurii.

Plan de reorganizare cu 30% din voturi - Potrivit unui amendament, pentru adoptarea planului de reorganizare va fi nevoie de voturile a 30% din masa credală. În ciuda faptului că marii creditori atrag atenția că astfel pierd controlul asupra planului de reoganizare, Arin Stănescu spune că „noul cod impune acest prag, de 30%, în condițiile în care anterior nu se preciza niciun prag. În plus, atunci când se ia decizia trebuie să fie același număr de categorii de debitori, ca și anterior”.

De asemenea, Camera Deputaților a respins un amendament care prevedea ca societăților din audio-vizual intrate în insolvență să li se suspende licența.

Fără faliment personal

Noua lege nu a fost susținută de opoziție. Principala critică venită din partea deputaților PNL a fost aceea că nu include nicio prevedere legată de falimentul personal, respectiv dreptul persoanelor fizice de a intra în insolvență. Principalul opozant al proiectului privind falimentul personal este sectorul bancar.

Reprezentanții acestuia susțin că apariția prevederilor privind falimentul personal va determina mulți debitori să renunțe la plata creditelor. Pe de altă parte, există deja patru proiecte de lege care vizează insolvența persoanelor fizice, atrage atenția Arin Stănescu.