Justiţie

O veste care a dat fiori. Sile Cămătaru a visat la întregirea clanului. Portret de interlop audiat în Parlamentul României

Autor: | duminică, 27 noiembrie 2011 | 69 Comentarii | 7071 Vizualizari
Ani la rând, fraţii Nuţu şi Sile Cămătaru au fost consideraţi un simbol al lumii interlope din Bucureşti. Faima lor făcea furori în toată ţara, dar şi peste hotare, unde fiecare şmecheraş aciuat pe lângă ei se lăuda ca să impună respect şi teamă. Pe numele lor real Ion şi Vasile Balint, cei doi au condus o grupare organizată pe structuri de tip mafiot, evaluată de anchetatori la circa 200 de persoane.

Vestea că Sile Cămătaru a fost la un pas de a ieÅŸi din puÅŸcărie a provocat fiori. Pentru unii mumă, pentru alÅ£ii ciumă, cunoscutul interlop a reaprins spiritele în rândul celor care au avut de- a face cu el. Temutul interlop a avut o nouă tentativă de a-i convinge pe magistraÅ£i că a devenit “băiat cuminte” ÅŸi că merită să iasă din puÅŸcărie. A obÅ£inut ÅŸi avizul Comisiei de Eliberări CondiÅ£ionate din Penitenciarul Jilava, potrivit căreia Sile a reuÅŸit să îşi îndrepte comportamentul. ÃŽn faÅ£a instanÅ£ei Judecătoriei Sectorului 4, Vasile Balint s-a plâns că este bolnav ÅŸi că urmează un tratament pentru tot restul vieÅ£ii. ÃŽn sala de judecată, Sile a mai spus că ar vrea să se reîntoarcă în sânul familiei, acolo unde îl aÅŸteaptă fratele său mai mare, NuÅ£u, care a reuÅŸit să scape mai devreme de după gratii. Judecătorii nu s-au lăsat impresionaÅ£i, ÅŸi au respins cererea de eliberare. AÅŸa că Sile va mai avea timp să reflecteze la faptele care i-au îngrozit pe cei care au avut de a face cu el. 3.000 de euro taxă pe prostituÅ£ie ÃŽnainte de a fi arestat, Sile Cămătaru era principalul coordonator al activităţii grupării. Din rechizitoriul întocmit de procurori în 2004 reiese că prostituatele care nu ascultau de ordinele lui sau a oamenilor lui erau bătute ÅŸi obligate să plătească “despăgubiri” de mii de euro. AÅŸa a păţit, de exemplu, Natalia Untilă, o tânără care se prostitua în Discoteca “Herăstrău”. Ea ÅŸi încă două fete, Ana Cincilei ÅŸi Victoria CanÅ£ar, zisă “Vica”, au fost răpite ÅŸi sechestrate de Costel Urzică în numelel lui Sile Cămătaru pe motiv că nu plătesc taxa de protecÅ£ie. Timp de 12 ore, cele trei au fost bătute ÅŸi violate până când proxenetul lor, Petre Maeanu, zis “Tutuş”, a “căzut la pace” cu Sile. Apoi,  Natalia Untilă, a fost obligată să-i plăteascu interlopului 3.000 de euro pentru a-i permite să se prostitueze pe teritoriul lui. De frică, fata acceptat. L-au îmbrăcat în mireasă ÅŸi l-au violat Un alt episod povestit de LaurenÅ£iu Roman, zis “Relu”, un apropiat al clanului, ÅŸi interceptat de anchetatori arată ce a păţit un tip numit “Trompeta”, care avea o datorie de 200.000 de euro la doi apropiaÅ£i ai lui Cămătaru, Fluturică ÅŸi Costel Bugatti. Individul spune că “Trompeta” a fost bătut, rujat, îmbrăcat în mireasă ÅŸi violat. Scena s-ar fi petrecut în Restaurantul “Calypso”. Tot Fluturică, care era omul de bază al lui Sile, este cel care a condus “commando-ul” ce l-a tâlhărit pe cetăţeanul israelian Shaul Peleg. Răpit ÅŸi lăsat în pielea goală în pădure Omul de afaceri a fost răpit, susÅ£in procurorii, în noaptea de 7 spre 8 septembrie 2003. Sile, Fluturică ÅŸi alÅ£i cinci acoliÅ£i de-ai lor s-au dat drept poliÅ£iÅŸti ÅŸi l-au luat cu forÅ£a de acasă. După ce i-au luat bijuterii, 13.000 de euro ÅŸi două milioane de lei, l-au abandonat, gol puÅŸcă, într-o pădure de la marginea Capitalei. Printre victimele clanului se numără ÅŸi un ofiÅ£er de armată, spune LaurenÅ£iu Roman. Tot el a povestit că Fluturică ar fi bătut doi poliÅ£iÅŸti de la SecÅ£ia 19. Despre Fluturică, acesta afirma că a fost chiar bodyguardul lui Gigi Becali ÅŸi erau în relaÅ£ii strânse de prietenie. Relu a mai spus că ÅŸi politicienii îşi reglau conturile cu ajutorul cămătarilor. El spune că Alexandru Ciocâlteu, de pildă, fost secretar de stat, ar fi fost bătut la comanda deputatului Nicolae Păun. Cei care l-au agresat pe Ciocâlteu ar fi fost chiar bodyguardul lui Păun, Salam, ÅŸi Fluturică, contra sumei de 5.000 de euro. Secretele din conacul cu lei După cum se ÅŸtie, fraÅ£ilor Cămătaru le plăceau animalele. Dar nu orice animal. Aveau ÅŸi cai ÅŸi păsări exotice, dar ÅŸi pe regele animalelor. Conacul care se întinde pe ÅŸase hectare în cartierul Ferentari găzduia ÅŸi trei dintre cele mai fioroase animale: lei. PoliÅ£iÅŸtii povesteau că animalele nu erau Å£inute doar din dragoste, ci că erau folosite ca ÅŸantaj: cei care nu plăteau, riscau să ajungă hrană pentru feline. Multe dintre faptele care au avut loc în spatele acelor porÅ£i au fost descrise într-un dosar care nu mai este de găsit. ÃŽn anul 1994, procurorii începuseră urmărirea penală împotriva cămătarilor pentru tâlhărie, lipsire de libertate, ultraj ÅŸi alte fapte asemănătoare. ÃŽn rechizitoriul întocmit atunci,  era descrisă o altă metodă de tortură folosită de membrii clanului. “Dacă nu plăteÅŸti datoria fiului tău, îţi voi bate un cui în cap”. AÅŸa suna ameninÅ£area trimisă către unul dintre datornici. NuÅ£u, Sile, Constantin Zaharia, zis “Costel Cămătaru”, ÅŸi Ion Murgui, zis “Ion Hingherul”, au fost trimiÅŸi în judecată în 1995. DispariÅ£ia dosarului, salvarea lui NuÅ£u ÃŽn mod ciudat, dosarul a dispărut un an mai târziu. „Din verificările efectuate rezultă că dosarul a fost trimis de Tribunalul BucureÅŸti, SecÅ£ia a II-a Penală, la 13 mai 1996, fiind înregistrat la Judecătoria Sectorului 2 la 29 mai 1996, însă de la acea dată ÅŸi până în prezent atât dosarul de urmărire penală, cât ÅŸi dosarul de fond al instanÅ£ei nu au mai fost găsite", scria într-un proces-verbal de constatare, la 7 martie 1997, Anca Dicu, fosta vicepreÅŸedintă a Judecătoriei Sectorului 2. Dosarul nr. 1827/P/1994, în care erau declaraÅ£ii ale părÅ£ilor vătămate, ale inculpaÅ£ilor, ale martorilor, dar ÅŸi expertize medicale ÅŸi criminalistice a dispărut atunci când s-a judecat un recurs pentru eliberarea condiÅ£ionată a lui Ion Murgui. DeÅŸi s-au străduit ÅŸapte ani să refacă probele în acest dosar, o bună parte dintre faptele pentru care erau acuzaÅ£i interlopii s-au prescris. ÃŽn plus, martorii fie au fugit din Å£ară, fie s-au temut să mai recunoască faptele în faÅ£a instanÅ£ei. Au declarat ba că a trecut prea mult timp ÅŸi au uitat, ba au avut numai vorbe frumoase la adresa interlopilor. Despăgubiri de la statul român Elocventă este atitudinea lui Paraschiv Cepan, una dintre victimele cămătarilor. IniÅ£ial, acesta a scris că îşi menÅ£ine declaraÅ£ia dată anterior, dar nu mai poate ajunge în faÅ£a instanÅ£ei deoarece fraÅ£ii Balint l-au lăsat invalid ÅŸi primeÅŸte de la ei ameninţări cu moartea. Apoi, când a fost adus, totuÅŸi, în faÅ£a judecătorului, a spus că nu i-a văzut niciodată pe Cămătari. Una peste alta, anul trecut, NuÅ£u Cămătaru a primit ÅŸi despăgubiri 3.200 de euro de la statul roman, după ce a apelat la CEDO, pentru durata prea mare a procesului. Nimeni nu a fost tras la răspundere, însă, pentru dispariÅ£ia acelui dosar din 1994 ÅŸi întârzierea procesului cu ÅŸapte ani. De-a ÅŸoarecele ÅŸi pisica După ce au fost condamnaÅ£i, în 2004, procurorii ÅŸi avocaÅ£ii interlopilor au dus un război surd pe holurile mai multor instanÅ£e din BucureÅŸti ÅŸi din Å£ară. Fiecare solicitare de eliberare a fraÅ£ilor Cămătaru era contestată de oamenii legii. S-a ajuns, astfel, la un soi de joc de-a ÅŸoarecele ÅŸi pisica în care unele judecătorii îi puneau în libertate, iar tribunalele întorceau sentinÅ£a la solicitarea procurorilor.  ÃŽn 2008, de exemplu, Judecătoria Slobozia l-a pus în libertate pe NuÅ£u, iar Tribunalul IalomiÅ£a a admis recursul făcut de procurori ÅŸi a decis să rămână după gratii. ÃŽn timpul acestei dispute s-a ajuns, chiar, ÅŸi în Parlamentul României. Astfel, fraÅ£ii NuÅ£u ÅŸi Sile Cămătaru se pot lăuda că sunt singurii interlopi audiaÅ£i de Comisia de Abuzuri a Senatului. Ineresant este că din această comisie a făcut parte ÅŸi senatorul PSD Vasile Duţă, despre care se spunea că a fost clientul unor prostituate ale celor doi interlopi. Avertismentul lui Ilie BotoÅŸ ÃŽnainte ca cei doi să fie primiÅ£i în aula Parlamentului României, fostul procuror general al României, Ilie BotoÅŸ, a trimis o scrisoare preÅŸedintelui Senatului, Nicolae Văcăroiu, în care atrăgea atenÅ£ia asupra riscurilor privind audierile fraÅ£ilor Cămataru de comisia din care făcea parte Vasile Duţă, al cărui nume apărea în cazul unei grupări de crimă organizată. Văcăroiu nu a răspuns acelei solicitări. Ulterior, senatorul PSD a fost acuzat că a primit un Mercedes ML, în valoare de aproape 40.000 de euro, ÅŸi bani, în schimbul unor intervenÅ£ii pe lângă diverse instituÅ£ii ale statului. A fost condamnat la cinci ani închisoare. Cert este că, după îndelungi eforturi, NuÅ£u Cămătaru a reuÅŸit să respire, din nou, aerul libertăţii. Se întâmpla pe 9 iunie 2010. Atunci, acoliÅ£ii săi l-au aÅŸteptat la poartă cu un cal, pe care fratele mai mare al clanului a mers până l-a amendat PoliÅ£ia Rutieră. „FraÅ£ii” Mitrea ÅŸi Hrebenciuc Procurorii care au reuÅŸit, în cele din urmă,  să îi trimită în spatele gratiilor pe fraÅ£ii Cămătaru au avut de luptat cu o adevărată reÅ£ea a căror ramificaÅ£ii se întindea până la cel mai înalt nivel. ÃŽn declaraÅ£iile lor, ale martorilor audiaÅ£i în dosar, dar ÅŸi în interceptările făcute de oamenii legii au fost pomenite nume grele din vârful politicii dâmboviÅ£ene, precum Viorel Hrebenciuc sau Miron Mitrea. Despre Hrebenciuc, NuÅ£u Cămătaru spunea în faÅ£a instanÅ£ei că îi este prieten, iar despre Mitrea că îl cunoÅŸtea de când acesta era ÅŸef de Autobază în Ferentari. Legături ÅŸi ramificaÅ£ii Printre cei care i-au pomenit cei doi fraÅ£i că i-ar fi cunoscut se numără ÅŸi nume grele din Ministerul de Interne, precum chestorii Nicolae Berechet, Toma Zaharia sau Virgil Ardelean. Primii doi au fost atât ÅŸefi ai PoliÅ£iei Române, cât ÅŸi secretari de stat în ministerul de resort. Virgil Ardelean, zis „Vulpea”, a fost chiar ÅŸeful serviciului secret al Internelor, celebrul „Doi ÅŸi-un sfert”. Niciunul dintre cei pomeniÅ£i nu au recunoscut că i-ar cunoaÅŸte pe fraÅ£ii interlopi. De asemenea, despre Gigi Becali, NuÅ£u vorbea cu lejeritate că l-ar fi împrumutat cu bani deseori ÅŸi că era prietenul lui. Åži vedete autohtone precum Nicoleta Luciu, Ilinca Vandici sau Elena Ioniţă au „cochetat” cu NuÅ£u, iar Adrian Minune îi făcea dedicaÅ£ii chiar ÅŸi când era în puÅŸcărie. Åži numele lui Cătălin Botezatu a fost vehiculat ca fiind unul dintre cei care se împrumuta de bani de la cei doi fraÅ£i. InfracÅ£iuni ÅŸi pedepse La scurt timp după reÅ£inerea lor, în 2004, procurorii subliniau că grupările de crimă organizată precum cea condusă de fraÅ£ii Balint s-au orientat spre tipuri de infracÅ£iuni cu caracteristici mafiote, care implică acÅ£iuni premeditate, concertate, cu structuri de comandă ÅŸi execuÅ£ie bine conturate ÅŸi care implică folosirea violenÅ£ei, sechestrările de persoane, tâlhării, ÅŸantaj, impunerea unor taxe de protecÅ£ie, precum ÅŸi fapte prin care se urmăreÅŸte obÅ£inerea de foloase din traficul de persoane ÅŸi prostituÅ£ie. Anchetatorii atrăgeau atenÅ£ia că gruparea infracÅ£ională a acestora este  structurată pe principiile unui grup criminal organizat. O parte din membrii acestei grupări, 11 persoane, a fost trimisă în judecată, prin rechizitoriul nr.109/P/2004. InculpaÅ£i au fost, însă, peste 30 de persoane, bărbaÅ£i femei ÅŸi un minor. 15 ani de închisoare cu reducere Printre aceÅŸtia se numără Ion Lungu, Cristian Gheorghe, LaurenÅ£iu Roman, LaurenÅ£iu Cosma, Costel Urzică, Iulian Bocu, Smaranda Stoica, DănuÅ£ Ion, Iulian Marghiolescu, Adrian Panduru, Marian Simirianu, Leonard Bărbieru, Constantin Stoica, Adi Dinescu, Åžtefan Gheorghe, Eugen Gheorghe, George IonuÅ£ Teodoru Baboi, Cristian Robert Boboc, Cristian Alexandru Cîrstoiu, Alina Vasile, Silviu “Fluturică” Dudiţă, Sile Stan ÅŸi Angela Stoica. FraÅ£ii Vasile ÅŸi Ion Balint au fost condamnaÅ£i de Tribunalul BucureÅŸti la pedepse de 15 ÅŸi, respectiv, 13 ani de închisoare. ToÅ£i, însă, au beneficiat de reducerea pedepselor graÅ£ie unei sentinÅ£e date în aprilie, anul acesta, de Curtea de Apel BucureÅŸti. Lui NuÅ£u i s-a redus pedeapsa de la 13 la ÅŸase ani de închisoare.  ÃŽn cazul lui Vasile “Sile” Balint, Curtea de Apel BucureÅŸti a redus cu doi ani pedeapsa de 15 ani de închisoare ÅŸi de la patru la doi ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor.





SPUNE-TI PAREREA
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

B1

RTV

Realitatea

Unica

Ziare.com

Capital

Doctorul Zilei

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.