O zi de cultură românească la casa scriitorului Romulus Cioflec din Araci

Casa memorială Romulus Cioflec va găzdui lansări de carte, momente de muzică și discuții inspirate de umbra bătrânului nuc din curtea casei.

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în colaborare cu Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita şi Liga cultural-creştină „Andrei Şaguna”, organizează evenimentul cultural-literar tradiţional „La umbra nucului bătrân”, în data de 2 iulie 2016, începând cu ora 15.00, la Casa memorială „Romulus Cioflec”, din localitatea Araci, comuna Vâlcele, județul Covasna.

        Programul se încadrează în evenimentul „Zilele Andrei Şaguna”, ediţia a XXIV-a. Va fi o serie de lansări de carte sub patronajul scriitorului Romulus Cioflec (1882-1955). Iată câteva momente propuse de organizatori: vizitarea Casei memoriale „Romulus Cioflec”, lansarea revistei de literatură „Caietele de la Araci”, publicaţie a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni; totodată vor fi lansate volumele: „Răspântia”, de Romulus Cioflec, „De veghe-n lanurile de Anthonia Amatti, „Însemne ale nemuririi eminesciene”, de Catinca Agache și altele. Manifestarea este coordonată de prof. dr. Luminiţa Cornea, muzeograf M.N.C.R.

Un profesor iubit, un scriitor apreciat

Idolul lui Mircea Badea. N-a mai văzut niciodată un om ca el

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Romulus Cioflec (1882 - 1955), profesor și scriitor, s-a remarcat și a fost apreciat de scriitorii vremii pentru talentul și implicarea sa activă în viața culturală românească. Născut la Araci, într-o familie de preoți numeroasă, a urmat școala primară din sat, apoi cea secundară la Brașov, Școala Normală „Carol I” din Câmpulung Muscel (absolvită în 1901) și Facultatea de Litere și Filozofie din cadrul Universității București. Îmbrățișând cariera de profesor, Romulus Cioflec a predat în școli din comunele Chiojdeanca și Lipănești din județul Prahova, Botoșani, Chișinău, Timișoara și București. Romulus Cioflec s-a aplecat de-a lungul vieții atât asupra activității pedagogice, cât și asupra vieții culturale românești, publicând lucrări literare, ajutând la redactarea ziarului „Românul” din Arad, a gazetei „Cuvânt moldovenesc” din Chișinău, a cotidianului „Sfatul Țării”, corespondând cu personalități de marcă precum Vasile Goldiș, Garabet Ibrăileanu – conducătorul revistei ieșene „Viața românească”, și Panait Istrati – autorul operei „Chira Chiralina”.

Debutând cu schița „Un gând” în revista „Sămănătorul”, Romulus Cioflec a publicat nuvele, schițe și articole în revistele și ziarele vremii: „Gazeta de Transilvania”, „Sămănătorul”, „Viața literară”, „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Românul” etc. Începând cu anul 1907 publică volumele „Doamne, ajută-ne!” – la recomandarea lui Nicolae Iorga și a lui Ilarie Chendi, „Lacrimi călătoare”, „Pe urmele Basarabiei ... note și impresii din revoluția rusească”, „Cutreierând Spania. Impresii de călătorie”, „Sub soarele polar. Impresii și peripeții din voiajul unor salvați de la naufragiu de spărgătorul Krasin”, „Vârtejul”, „Români din secuime”, „Pe urmele destinului. O goană în jur de sine însuși”.  Romanul „Vârtejul” este premiat de Academia Română, în anul 1938, la propunerea lui Mihail Sadoveanu, cu premiul „Ion Heliade Rădulescu”.  Postum i se publică romanul „Boierul”, volumul de nuvele și schițe „Trei aldămașe”, volumul dramaturgic „Moarte cu bocluc” și îi sunt retipărite romanele „Vârtejul”, în limbile română și maghiară, „Pe urmele destinului”, „Boierul”, precum și volumele „Cutreierând Spania” și „Pe urmele Basarabiei”. Alte opere precum romanul Ișpășirile, piesele de teatru: „Răspântia”, „Cupa Domeniilor”,” Răfuiala” au rămas în manuscris. (text: Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni).

 Casa memorială din Araci a fost inaugurată în 1998.