Editura Evenimentul si Capital

Suflete de domni | OAMENII DE LÂNGĂ NOI

Cora Muntean
Autor: | | 7 Comentarii | 2055 Vizualizari

Pentru că am avut de-a face cu o grămadă de snobi, parveniți, dar care sunt și vor rămâne găunoși oricât de mulți bani ar avea, scene precum cea de azi, cu oameni simpli, dar de bun simț, îmi fac viața o sărbătoare.

 Pentru că este soare și frumos, am stat vreo oră în parc. Pe banca de alături s-a așezat o familie: soții și 3 copii până-n 10 ani. Așteptau să meargă la Zoo. Din discuții am dedus că el lucrează la Salubritate (da, sunt țigani) și că îl așteptau pe un om, la care el lucrase, să-i ducă. Și le și plătea intrarea.

Eu, așa copii cuminți rar am văzut. Stăteau pe bancă și le râdeau ochii când tatăl le povestea ce animale vor vedea. Cel mai mic avea un instinct de conservare de n-ai văzut: cum zicea bărbatul de un animal, cum întreba : „nu ne mănâncă?” Părinții se amuzau pe seama lui, iar frații mai mari îi repetau că animalele sunt închise. Dar erau și nerăbdători și curioși: „Și, cum e leul? E mare? Și maimuța? E frumoasă?”

Mama îi tot ștergea la gură și la ochișori, le ridica pantalonii, le aranja părul. Privindu-i, aveam senzația că pentru ei mersul la Zoo era cel mai important eveniment, așteptat cu emoții mari. În fața noastră, peste drum, era un McDonald’s. Cel mare a întrebat ce-i acolo și tatăl a zis că e un restaurant „unde mănâncă numai domnii”. Copilul a dat din cap cu înțelegerea unui om matur. Nu cu resemnare, nici regret.

N-au chițăit că vor mâncare, înghețată, ciocolată, suc. Doar priveau cu nerăbdare orice mașină care trecea pentru că știau că așteaptă o mașină. Figura bărbatului mi se părea cunoscută; dintr-o dată mi-am amintit. Anul trecut, iarna, pe un ger cumplit, eram în stația de autobuz și se oprise o mașină cu antiderapant din care coborau muncitorii și-l împrăștiau pe trotuar. Eu priveam în zare, nu am observat la timp că el stătea cu o lopată de antiderapant în fața mea. Când m-am uitat la el mi-a spus: „vă rog să mă scuzați”, să nu mi-l arunce pe picioare. Și așa făcea cu toată lumea. Apoi am revăzut scena, cum s-a urcat în mașina descoperită, și-a tras fesul pe urechi și s-a ghemuit. „A venit!” a exclamat bărbatul și toți au sărit în picioare.

Chiar nu am cuvinte care să descrie starea lor de bucurie, dar nu una explozivă, cu chiote, ci una discretă. Aveam impresia că se simțeau atât de stingheri în centrul orașului de parcă n-ar fi dorit să deranjeze nici cu bucuria lor. Am convingerea că din acești 3 copii vor ieși niște oameni de ispravă, indiferent dacă vor reuși să facă școli înalte sau nu.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor. 

Cora Muntean revine, după 14 ani, în echipa Evenimentului zilei

Unul dintre corespondenții teritoriali cu „greutate”, jurnalista Cora Muntean, care a făcut parte din prima echipă a „Bulinei roșii”, în epoca Ion Cristoiu, revine, de luni, la Evenimentul zilei unde va fi, ca acum 20 de ani, corespondentul nostru în județul Mureș. „Prima dragoste rămâne mereu marea dragoste. Am intrat în echipa Evenimentul zilei aproape de la înființarea ziarului. Acolo m-am format, acolo am obținut recunoașterea publică, acolo am câștigat credibilitate și am fost o echipă imbatabilă. Vă anunț cu bucurie că de mâine voi avea o rubrică în Evenimentul Zilei”, a scris, pe contul ei de Facebook, fosta și actuala noastră colegă, Cora Muntean.




Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




FACEBOOK
evz.ro