Asasinii din Poliţia secretă a lui Hitler aveau studii superioare şi au ajuns, după război, în funcţii importante în companii de top ale Germaniei | FOTO SI VIDEO

Asasinii din Poliţia secretă a lui Hitler aveau studii superioare şi au ajuns, după război, în funcţii importante în companii de top ale Germaniei | FOTO SI VIDEO

Documentele salvate la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial dezvăluie detalii incredibile ale poliţiei lui Hitler. Oamenii din spatele ororilor naziste făceau parte din clasa de mijloc, mulţi au absolvit facultăţi de Drept, iar alţii aveau chiar doctorate.

Ieşind dintr-un Mercedes negru, bărbații  în haine din piele și cu pălării se năpustesc asupra unor bieţi suspecţi pe stradă. Alţii, în uniforme negre, bat o victimă fără apărare, cu bastoane și bice, până la un pas de a-şi pierde viaţa.

Aceasta este imaginea clasică a Gestapo-ului, poliţia secretă a lui Hitler.

Deşi pare greu de crezut, oamenii care făceau parte din poliţia lui Hitler aveau studii superioare. Majoritatea erau absolvenţi de Drept, iar alţii aveau chiar doctorate, relatează Dailymail.

Ne puteți urmări și pe Google News

În mod paradoxal, educaţia a fost ceea ce i-a condus să comită astfel de fapte, conform lui Frank McDonough, autorul celei mai recente cărţi pe acest subiect.

Se pare că ei ar fi comis atrocităţi, nu pentru că nu erau inteligenţi, ci din contră, creiele lor bine atrenate le transmiteau că aceastea sunt necesare.

Timp de 70 de ani, oamenii au înţeles greşit Gestapo, mai ales din cauza faptului că majoritatea documentelor organizaţiei au dispărut, fiind distruse, cel mai probabil de cei care ar fi fost incriminaţi.

Spre exemplu, se spune că Gestapo era peste tot, prin intermediul poliţiei, însă în realitate, erau în jur de 16 000 de ofiţeri de poliţie activi la o populaţie de 70 de milioane şi, de obicei, informatorii lor erau prieteni, rude.

De asemenea, nu orice vizită a unui om în haină neagră, lungă, se termina cu  o tortură, ci doar atunci când apăreau posibili inamici ai statului.

Disidenţii, comuniştii, homosexualii, tiganii şi oricine se opunea regulilor naziste, aveau parte de  unu tratament brutal. Mai mult, pentru a obţine informaţii, oamenii erau torturaţi.

Nici femeile nu scăpau de tortură. O tânără a povestit cum a fost dusă într-o pivniţă, întinsă pe o masă şi batută pe spatele gol cu o bâtă de doi bărbaţi, până au simţit că nu mai rezistă. Greşeala sa era aceea de a fi creştină. Naziştii erau împotriva creştinilor, întrucât nu doreau să faă serviciul militar şi să adopte salutul lui Hitler.

Pentru a nu fi torturată până la moarte, a spus că a lucrat ilegal în guvernul dictatorului.

Evreii erau, desigur, principal ţintă.

Adolf Eichmann este, probabil, cel mai cunoscut ofiter al Gestapo. Apreciat pentru implicarea şi munca depusă de fiecare dată, el a fost şeful executiv al Holocaustului.

Gestapo a avut şi câteva eşecuri. A ratat bomba armată ce avea ca scop uciderea lui Hitler în 1944. În plus, nu au putut să împiedice femeile din Germania să aibă relaţii cu străinii, situaţie considerată atunci o crimă de către societate.

Treptat, influenţa Gestapo a început să scadă. Înfrângerea armatei germane de către armata rusă, la Stalingard, în 1943, a condus chiar la glume pe seama lui Hitler. “Care este diferenţa dintre soare şi Hitler? Soarele răsare în Est, în timp ce Hitler a fost învins în acolo."

Eichmann a plătit pentru crimele lui, a fost arestat şi executat, însă, conform cărţii lui McDonough, sute de oameni care au făcut parte din Gestapo, s-au întors ca oameni simpli în societate şi activează ca avocaţi.

Gestapo a fost consierată o organizaţie criminală, responsabilă pentru crime împotriva umanităţii.

Dr Werner Best, şeful administraţiei Gestapo a fost iniţial condamnat la moarte, dar pedeapsa lui s-a redus la 12 ani. El susţinea că echipa lui era eficientă prin faptul că asculta foarte bine ordinele. Datorită acestor idei ale sale a devenit cunoscut. În final a ajuns să lucreze ca avocat pentru o companie mare din Germania.

Mulţi dintre cei care au făcut parte din Gestapo au fost închişi în lagăre şi apoi eliberaţi. Ulterior, au trecut printr-o aşa numită “denazificare” şi au fost declaraţi nevinovaţi sau iertaţi pentru orice ar fi făcut.

În Germania de Est, cei care au avut o legătură cu Partidul Nazist au fost eliminaţi de pe piaţa muncii. Germania de Est susţine că 1800 de foşti nazişti au ajuns în funcţii de conducere, dintre care 297 au făcut parte din Gestapo.

Mulţi au fost angajaţi în companii de top ale Germaniei.