Obiceiuri de BOBOTEAZĂ. Ce trebuie să faci pentru a avea NOROC? Dar pentru a-ţi afla URSITUL? Semnele care PREVESTESC dacă va fi un an bun

Obiceiuri de Bobotează
Autor: | | 0 Comentarii | 6987 Vizualizari

Botezul Domnului sau Boboteaza, din 6 ianuarie, este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici. Pe lângă sfinţirea apei, există o serie de obiceiuri populare la români. Iată ce trebuie să faci în această zi pentru a avea noroc în acest an sau pentru a-aţi afla ursitul.

Pentru că Boboteaza este sărbătoarea care marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă,  în unele zone se colidă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul sau se fac prorociri despre noul an.

La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea va avea noroc tot anul. În trecut, cel care găsea primul crucea primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.

Iordănitul femeilor este un alt obicei păstrat în satele din nordul ţării. Femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce cântau şi jucau toată noaptea, dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplator în drum şi îi ameninţau că îi vor arunca în apă. În alte regiuni, în această zi femeile proaspăt căsătorite erau integrateîn comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.

În noaptea de Bobotează, se spune că tinerele fete îşi visează ursitul. Pentru a-ţi visa ursitul e nevoie ca tinerele să îşi lege pe inelar un fir roşu de mătase, iar sub pernă să pună o rămurică de busuioc. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.

Masa din ajunul Bobotezei trebuie să fie asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de "burechiuşe" sau "urechiuşele babei" (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa.  Exista credinţa că, strigând "Chiralesa", oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli, scrie Mediafax.

Dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

În ziua de Bobotează nu se spală haine, nu se dă nimic cu împrumut şi sunt interzise certurile în casă.

Pe 7 ianuarie se sărbătoreşte Sfântul Ioan Botezatorul. Şi în această zi există o serie de obiceiuri populare. "Udatul Ionilor", este o tradiţie întâlnită mai ales în Transilvania şi Bucovina.

În Bucovina, la porţile tuturor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceştia dau o petrecere cu lăutari. Mai mult, în Transilvania cei care au acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi sau purificaţi.




Alte articole din categoria: Fapt divers

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro