PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Anchete EVZ

Loviturile Securităţii care i-au fost fatale lui Ceauşescu

Autor: | | 72 Comentarii | 12261 Vizualizari
04_ceausescu_2
În Decembrie 1989, Ceauşescu s-a trezit singur. Mai întâi, din jurul lui a început să se retragă Securitatea, după revolta muncitorilor braşoveni. Spre deosebire de Armată care a mers pe mâna lui Ceauşescu până la moartea lui Milea. Schimbarea Securităţii are loc lent, pe parcursul a doi ani. Treptat, atribuţiile represive sunt pasate. Păstrează în schimb funcţiile informative şi începe să filtreze informaţiile despre disidenţi furnizate lui Ceauşescu.


Păstrează în schimb funcţiile informative şi începe să filtreze informaţiile despre disidenţi furnizate lui Ceauşescu. De o protecţie specială se bucură Nicu Ceauşescu şi Ion Iliescu, văzuţi ca posibili înlocuitori.

Securitatea se pregăteşte pentru schimbarea de lider. Scopul ei este dublu: supravieţuirea după schimbare şi ştergerea urmelor activităţilor ilegale, represive din trecut. O vastă operaţiune de escamotare care ar putea fi botezată "Voalul Negru".

Un nou episod spectaculos, marca Alex Mihai Stoenescu, în exclusivitate pentru "Evenimentul zilei". Titlul şi intertitlurile aparţin redacţiei. (Adrian Pătruşcă)

Timişoara: "Revoluţie spontană" după patru zile?!


După înfrângerea în alegerile din 1990, a urmat o altă reducţie a Opoziţiei: n-a fost revoluţie, a fost lovitură de stat. În fond, este şi o eroare cronologică: masele de la Timişoara apar abia în 20 decembrie (revolta populară), fără ca cineva să-şi pună întrebarea - cu excepţia mea - ce fel de "revoluţie spontană" este aceea care se petrece la patru zile după mişcarea de protest din 16 decembrie, şi după ce posturile străine de radio anunţă 4500 de morţii şi 30 de copii omorâţi la Catedrală? Masele de la Bucureşti, muncitorii platformelor industriale, după ce participă la mitingul din 21 decembrie se duc acasă şi apoi din nou la serviciu. Ele reapar în Centru şi în Piaţa Palatului după ce posturile străine de radio anunţă 10.000 de morţi la Inter, iar Securitatea şi Armata îşi retrag forţele din dispozitivul de luptă cu muniţie de război în care se aflau, ca urmare a unor ordine contrare celor date de cuplul criminal Ceauşescu-Milea.

Putem afirma că acţiunea militară a fost determinată sau condiţionată de mişcarea masei. Această afirmaţie poate avea acoperire numai în condiţiile în care mişcarea masei i-a determinat pe şefii Securităţii şi ai Armatei (Vlad şi Stănculescu) să renunţe instantaneu la loialitatea faţă de Ceauşescu. Această atitudine poate fi documentată însă cu mult înainte, pentru că atât gen. Vlad, cât şi gen. Stănculescu acţionau de mult împotriva lui Ceauşescu, sesizându-se asupra schimbării de conducere decise la Moscova. Parafrazând o replică atribuită lui Nicolae Bălcescu, revolta a fost ocazia, iară nu cauza loviturii militare.

Vântul schimbării: Soarta lui Ceauşescu era pecetluită


În mod fundamental, Securitatea şi conducerea Armatei urmăreau să se salveze ca instituţii, iar liderii să-şi salveze poziţia la momentul schimbării de lider. Ideea cu opţiunea pentru popor în faţa "crimelor dictatorului" este o construcţie propagandistică post factum. Opţiunea pentru lovitura militară a crescut pe măsură ce Nicolae Ceauşescu se agăţa de putere şi insista pe implicarea şi mai mare a ministerelor de forţă în represiune. Această împingere spre crimă îi îndepărta cu fiecare oră pe liderii avizaţi ai Securităţii şi Armatei de soluţia supravieţuirii "curate". Temeiul acestei atitudini se află mai degrabă în modificările petrecute în lagărul comunist, pe plan extern, care nu puteau ocoli regimul Ceauşescu pentru că între timp sistemul bipolar de putere căzuse, iar Marile Puteri se înţeleseseră asupra schimbării.

În acest loc trebuie precizat că ceea ce se înţelege prin lovitură militară în decembrie 1989 nu este o acţiune declanşată brusc, ci un fenomen cu cauze anterioare, cu desfăşurare continuă şi cu consecinţe asupra dezvoltării factuale a procesului revoluţionar, în orele, zilele, lunile şi anii care au urmat lui 22 decembrie. Consider că tocmai acest aspect trebuie detaliat.

Schimbarea la faţă a Securităţii

1.
Orice analiză asupra comportamentului Securităţii în decembrie 1989 trebuie să pornească de la faptul că, după revolta muncitorilor de la Braşov din 15 noiembrie 1987 (curăţată de toate exagerările care au urmat), atitudinea noii conduceri a Securităţii faţă de Nicolae Ceauşescu s-a schimbat. Prin Ordinul 2600/1988, DSS s-a retras legislativ şi operativ din toate acţiunile care implicau contactul cu proteste de stradă şi manifestaţii publice de masă (stadioane), concentrându-se pe ideea de a deveni exclusiv un serviciu de culegere de informaţii. Toate atribuţiile care puteau implica un contact represiv cu mulţimea au fost date MI, în particular Miliţiei. Procesul nu era finalizat până în decembrie 1989 (de exemplu participarea Securităţii la trasee a fost redusă cu 40%), dar mişcarea s-a văzut clar la Timişoara, unde Securitatea a primit ordinul să nu iasă din sedii încă din 16 decembrie seara.

Măgureanu, "ăla cu Trabantul" a fost acoperit


Tot din 1988, conducerea Securităţii a început să-i furnizeze lui Ceauşescu, pentru prima dată în istoria regimului comunist, buletine informative cu starea socială, situaţia nemulţumirilor populare şi starea de spirit a populaţiei. Din toamna lui 1988, Securitatea a intensificat acţiunile de supraveghere a disidenţei şi opoziţiei, multiplicându-şi mijloacele de urmărire, fără să-i furnizeze lui Ceauşescu toate informaţiile despre aceste cazuri, pentru a evita agresiunile şi ordine de suprimare, care se înscriu oricum şi ele în domeniul represiunii. Ca un exemplu elocvent, cazul grupului Băcanu era cunoscut în detaliu de Securitate, aceasta intervenind numai atunci când acţiunea grupului a devenit publică şi Nicolae Ceauşescu a fost informat asupra ei pe linie de partid. Virgil Măgureanu nu apare în rapoartele înaintate cuplului Ceauşescu decât în mai 1989; Elena Ceauşescu îl numea "ăla cu Trabantul". Alţi aşa-zişi disidenţi nu au fost supuşi unor măsuri restrictive decât ca urmare a ordinului explicit dat de Nicolae Ceauşescu în aprilie 1989, când a indicat personal şi sancţiunile: Dinescu şi Iliescu supravegheaţi la vedere, ca semnal dat ambasadei URSS, Andrei Pleşu transferat undeva în provincie, Stelian Tănase supus filajului, Nicolae Manolescu avertizat potrivit legilor pe baza cărora funcţiona Securitatea, dnei Doina Cornea să i se pună un miliţian la poartă ş.a.m.d.

Protecţie pentru Nicu Ceauşescu şi Iliescu

2.
Încă din primăvara anului 1988, conducerea Securităţii a declanşat două operaţiuni secrete, fundamentale pentru înţelegerea atitudinii sale din decembrie 1989: a. Protejarea şi supravieţuirea instituţiei la nivelul de putere centrală a statului în momentul schimbării de lider. b. Acoperirea urmelor activităţilor ilegale desfăşurate cu complicitatea altor structuri represive ale statului: Miliţie, Procuratură, Justiţie. Astfel, anumite dosare operative au fost clasate în locuri inaccesibile sau au fost "curăţate" de probe ale activităţilor ilegale (de ex. plantarea de probe pentru compromiterea, şantajarea sau arestarea unor persoane vizate; pătrunderea şi percheziţia secretă, cu ajutorul Miliţiei şi Procuraturii - celebrele mandate în alb). În activităţile de protecţie ale instituţiei au intrat şi operaţiunile de protejare a unor potenţiali succesori ai lui Ceauşescu - este vorba în principal de Nicu Ceauşescu şi Ion Iliescu - şi minimalizarea unor acţiuni întreprinse de disidenţi - aşa au devenit Dinescu şi Doina Cornea "nebuni", Măgureanu "ungur", Stelian Tănase "scriitor ratat" etc. Acţiunea s-a lovit, în aprilie 1989, de apariţia Scrisorii celor şase şi de ediţiile speciale dedicate disidenţei române de către Europa liberă, Securitatea primind ordinul expres al lui Nicolae Ceauşescu de a-i izola, pentru a nu se constitui ca grup disident. În acelaşi timp, Ceauşescu a repartizat Securităţii în mod intenţionat anchetarea aşa-zişilor semnatari ai Scrisorii, deşi legal ei trebuiau supuşi unei anchete de partid, care a fost făcută doar în parte.

Ceauşescu şi Securitatea: care pe care

3.
Trebuie ţinut cont că, la şedinţa CPEx din 17 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu i-a acuzat pe şefii Armatei, MI şi Securităţii de trădare, pentru că nu au acţionat la Timişoara cu arme de foc. Replica: "ne-am uitat în legi şi nu am găsit că trebuie să tragem în popor" (oricum nu în această formă) a fost, prin fals, atribuită de echipa militară care a preluat arhiva CC lui Milea, ea fiind în realitate rostită de Tudor Postelnicu. În fapt, acţiunea de studiere a legislaţiei, pentru a găsi temeiul legal al neintervenţiei s-a petrecut la Ministerul de Interne. Aşa se explică de ce, în seara de 16 decembrie, în timp ce micul grup de revoluţionari bântuia pe străzi, spărgea vitrine şi răsturna maşini, nu s-a văzut în Timişoara picior de miliţian timp de 5 ore. Abia după ora 22.00 apar 28 de cadre de Miliţie la casa ocupată ilegal de Tökes. Noaptea, celebrele arestări la grămadă, au fost făcute de patrule ale Armatei. Nu putem neglija faptul, pus în contextul psihologic de atunci, că acuzaţia de trădare, mai ales pentru şeful unui serviciu secret şi pentru ministrul Apărării, însemna execuţia. Şeful Securităţii acţionează din 17 decembrie după principiul "care-pe-care".

4.
În seara de 17 decembrie, gen. Vlad a ordonat eliberarea tuturor persoanelor reţinute la Rahova care nu aveau sentinţă definitivă. Col. Morariu (şeful Direcţiei anchete) a executat ordinul în ziua de 18 decembrie.

Vlad îi propune lui Milea o lovitură militară. E refuzat

5.
În după-amiaza de 21 decembrie, când Nicolae Ceauşescu instituie la etajul 1 al CC Comandamentul Militar Unic, gen. Vlad refuză să se prezinte, apoi se instalează în birourile Direcţiei V, ocazie cu care dă primul ordin de blocare a tunelurilor subterane de evacuare.

6. În noaptea de 21 spre 22 decembrie, la ora 03.00, aflaţi în holul etajului I al CC şi cu prezenţa lui Gogu Rădulescu, gen. Vlad îi cere explicit gen. Milea să dea o lovitură militară: "Eu cu forţele din interior, dvs cu cele de afară". Milea refuză din nou, argumentând că nu mai este în stare de aşa ceva.

7.
În dimineaţa de 22 decembrie, imediat după ora 08.30, gen. Vlad iese în strada Oneşti, cheamă la el pe şeful de stat major alpe Trupelor de securitate-miliţie, pe comandantul USLA şi pe şeful de stat major al Şcolii de a Băneasa şi le ordonă ridicarea Dispozitivului Militar Unic de Apărare a sediului CC al PCR, prevăzut prin Legea Apărării Naţionale; retragerea efectivelor în cazărmi, permiţând astfel penetrarea perimetrului de apărare a sediului central al puterii şi intrarea manifestanţilor în Piaţa Palatului (pătrunderea s-a petrecut în jurul orei 09.50). Aşa se explică de ce Raportul MApN înaintat Comisiei senatoriale de anchetă acuză Securitatea că s-a retras din dispozitiv şi a lăsat unităţile Armatei izolate, în contact cu mulţimea.

"Fără violenţă!" Securitatea se retrage

8.
La ora 10.00, gen. Vlad aprobă ordinul Inspectoratului General al Miliţiei redactat de gen. Romeo Câmpeanu, cu următorul conţinut:

Radiograma nr. S/65.809/22.12.1989.


"Din ordin vi se transmite că nu se folosesc armamentul din dotare şi nici alte forme de violenţă împotriva muncitorilor care demonstrează. În caz de atac al sediilor sau organelor noastre de către elemente anarhice, huliganice, se ripostează în conformitate cu legea (în loc de «cu fermitate», - Modificat pe ciornă de Generalul Vlad n.a.), prevenindu-se pătrunderea în sediile organelor noastre şi dezarmarea cadrelor.

Semnat: general-maior Câmpeanu Romeo" (Generalul Câmpeanu îndeplinea funcţia de adjunct al Şefului Inspectoratului General al Miliţiei - n.a.)

9.
La ora 10.30, gen. Vlad ordonă, prin gen. Ghiţă, ieşirea unităţii combatante a Securităţii de la Televiziune din situaţia de luptă şi retragerea armamentului. La ora 11.15, deşi conducerea Televiziune se opune, comandantul unităţii de Securitate, Diţiu, îi invită pe primii revoluţionari în clădire.
Generalul Iulian Vlad a pregătit Securitatea pentru schimbarea de lider. În Decembrie '89, Ceauşescu a fost părăsit

Nu rataţi episodul de mâine! Aflaţi cum l-a impus Armata pe Ion Iliescu în locul lui Ceauşescu!
Citiţi şi:
  • Iaşi şi Timişoara: "Revoluţia" a început acolo unde Iliescu a fost secretar de partid
  • Cum a luat-o Iliescu ostatică pe Doina Cornea
  • Armata l-a dat jos pe Ceauşescu folosind o maşină cu infrasunete | VIDEO
  • Mărturia care aruncă revoluţia în aer. Petre Roman: "Teroriştii au fost o diversiune!"
  • Ziua în care Iliescu s-a albit: "Cum? Există supravieţuitori?"
  • MOMENTUL ADEVĂRULUI exclusiv în EVZ: A fost revoluţie sau lovitură de stat?



Tag-uri: revolutie, comunism, ion iliescu, Securitate, 1989, nicolae ceausescu, decembrie 1989, lovitura de stat, Alex Mihai Stoenescu, Iulian Vlad
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Loviturile Securităţii care i-au fost fatale lui Ceauşescu.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii