VICTOR PONTA despre creșterea PIB: Agricultura a contribuit, dar nu a dat toată creșterea economică

VICTOR PONTA despre creșterea PIB: Agricultura a contribuit, dar nu a dat toată creșterea economică

Începând cu ora 15, premierul Victor Ponta susţine o conferinţă de presă pe tema rezultatelor anunţate astăzi de Statistică referitor la creşterea economiei în 2013, dar şi la planurile economice ale Guvernului pentru 2014 şi 2015.

Astăzi, Institutul Naţional de Statisitică a anunţat că economia a crescut cu 3,5% în 2013 faţă de 2012. Rămâneţi pe EVZ pentru detalii. Iată declarațiile premierului:

- Eurostat și INS au dat o parte din datele referitoare la creșeterea economică. Creșterea economică, 3,5%, a fost mult peste estimarea inițială, de 1,6% a partenerilor noștri internaționali, mult peste media țărilor din cadrul Europei

- Creștere record a producției industriale, a agriculturii. Agricultura a contribuit dar nu a dat toată creșterea economică.

Ne puteți urmări și pe Google News

- Este o contribuție a politicii monetare a BNR, rata inflației a ajuns la un minim după 1989, de 1,55% în decembrie

- locurile de muncă reprezintă cea mai mare provocare. Există un reviriment, Guvernul a luat măsuri prin reducerea costului cu salariile celor care realizează locuri de muncă și prin reducerea contribuțiilor sociale

 - rata șomajului (7,1%) - România este sub media europeană, 10.7%, și sub alte țări care au o economie mult mai performantă: Austria, Cehia etc.

-  cel mai neașteptat succes al României în 2013 este îmbunătățirea gradului de absorbție, de la circa 6%, în 2011, la 33,47%, cifra din 2013. Rata cea mai mare de creștere s-a înregistrat la Mediu și la Transporturi.

- a crescut foarte mult nivelul sumelor rambursate, raportat la primii șase ani.

- subvențiile directe pentru agricultură au crescut în fiecare an. În 2015 va continua creșterea subvențiilor la agricultură. Pentru prima oară după 1989 România a exportat mai multe produse agricole decât a importat, pe măsură ce s-au deschis piețe ca Turcia, China, piețe pe care România nu le accesa în mod tradițional.

 - creșterea salariului mediu, a celui minim și a pensiei trebuie să reflecte în cele din urmă această creștere în fiecare buzunar

 - când reducerea ratelor va elibera 4 miliarde de lei, aceasta se va simți și în economie, și în consum

 - România și-a îmbunătățit percepția pe piețele financiare, toate emisiunile de titluri sunt suprasubscrise, avem încă un risc mai mare decât Polonia, dar prezentăm un risc mai scăzut decât multe țări din Europa

 - vreau să mulțumesc BNR care a redus radical rata dobanzii de referintă. Costurile de finantare pe care statul român le plătește au scăzut atât în lei cât și în valută.

 - în 2014, România se va împrumuta cu 2 miliarde de euro mai  puțin decât anii anteriori.

 - în 2013 investițiile străine directe au crescut peste nivelul lui 2010. În creștere un rol important l-au avut ajutoarele de stat pentru întreprinderi care creează locuri de muncă - 600 de milioane de euro în 2013.

 - exporturile au crescut cu 10% față de 2012.

 - deficitul bugetar a fost de 2,6% în 2013.

 - România îndeplinește toate criteriile de convergență nominală pentru a adera la zona euro. În realitate, dincolo de aceste criterii, este vorba și de convergența reală - capacitatea economiei de a îndeplini condițiile de stabilitate din zona euro. Dacă vom îndeplini aceste condiții, atunci România va putea fi din 2019 un membru deplin și vom putea adera la euro.

 - creșterea economică prevăzută în bugetul pe 2014 este de 2,2%. Dar sper să păstrăm tendința de creștere economică de peste 3%.

- În 2014 investițiile publice vor reprezenta de 3 ori deficitul, 6% din PIB. pentru agricultură vor merge 2 miliarde de lei pentru subvenții. Investițiile în mediul rural vor crește de la 14 la 18 miliarde în 2014. Un rol important îl va juca capacitatea de creștere a absorbției fondurilor UE.

 - dorim reducerea ratei șomajului sub fatidica cifră de 7 și un plus real de 100.000 de locuri de muncă.