Pagina de istorie a oraşului Braşov, al treilea care intră în campania "Oraşul de vis", ne poartă pe urmele dacilor, a sovieticilor care au schimbat numele acestuia în "Stalin" şi ne aduce până la debutul festivalului "Cerbul de aur", în 1968.
Braşovul a fost atestat documentar în 1234, dar cercetările arheologice au arătat că zona a fost locuită încă din neolitic. Alte legende spun că a fost înfiinţat de Cavalerii Teutoni, prin 1211.
Descoperirile arheologilor au atestat existenţa unor temple dacice în zona Pietrele lui Solomon, a unor aşezări şi cetăţi pe Dealul Melcilor şi în cartierul Valea Cetăţii. Majoritatea au fost deteriorate sau distruse în comunism, în cadrul programului de sistematizare. O parte din actualele fortificaţii datează din 1448-1453, când Iancu de Hunedoara a dat ordin de distrugere a cetăţii Braşovia de pe şaua Tâmpei, piatra şi materialele de construcţie fiind folosite la întărirea cetăţii medievale a Braşovului din vale, cu opt bastioane dispuse din 100 în 100 de metri, 4 porţi fortificate şi 32 turnuri de apărare. Locul unde s-a născut imnul
În 1521 este trimisă celebra scrisoare a lui Neacşu din Câmpulung către judele Braşovului, prima scriere în limba română, în care este anunţat de mişcările trupelor turceşti de dincolo de Dunăre. În 1559 Diaconu Coresi a tipărit prima carte scrisă în limba română, „Întrebare creştinească”.
Ne puteți urmări și pe Google News
Au mai urmat şi alte premiere, cum ar fi prima cronică locală cu subiect românesc (1628), primul calendar almanah românesc (1731) şi prima gramatică românească (1757). În 1848, poetul şi jurnalistul Andrei Mureşanu a compus aici poezia "Un Răsunet", cunoscută drept „Deşteaptă-te, române!”, care a devenit imnul de stat al României, în 1990.
Oraşul Stalin
După 1945 începe deportarea saşilor în Ucraina. Regimul comunist a plănuit transformarea oraşului într-un centru industrial şi tot atunci s-a produs şi schimbarea numelui, în oraşul Stalin (între 1950-1960). Pe Tâmpa, numele conducătorului sovietic a fost scris din brazi, vizibil şi din elicopter. În 1956 şi 1968 au fost aduse două valuri de muncitori moldoveni în noile uzine, iar populaţia oraşului a crescut de aproape patru ori. Primele cartiere de blocuri, cu numele uzinelor vecine, Steagu Roşu, Tractorul, Rulmentul şi Triaj, au fost ridicate în aceeaşi perioadă.
Pe 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzina Steagu Roşu, nemulţumiţi că nu şi-au primit salariile, au ieşit în stradă şi au protestat împotriva secretarului de partid şi a regimului comunist. Aceasta este considerată prima acţiune împotriva comuniştilor. Marile uzine, vândute pe bucăţi sau închise
Muncitorii de la Steagu au menţin obiceiul ieşitului în stradă pentru salarii, până în 2004, când uzina a fost privatizată. În acea perioadă a început închiderea marilor uzine braşovene. Cu toate acestea, în 2009 industria a reprezentat cea mai importantă pondere la PIB-ul judeţului (peste 34%).
Cerbul de Aur
Din 1968, s-a organizat, aproape în fiecare an, Festivalul Internaţional Cerbul de Aur. Marele eveniment organizat în Piaţa Sfatului a fost întrerupt de câteva ori, din lipsa fondurilor. Pe scena festivalului s-au aflat artişti consacraţi, precum Diana Ross, Sheryl Crow, Waldo, Tom Jones, Vaya con Dios, Coolio, Kenny Rogers, Ricky Martin, Kelly Family, Simple Minds. Însă, în ultimii ani orgnizatorii au renunţat să mai aducă vedete internaţionale, fiind preferate, mai ales din considerente economice, vedetele autohtone.
Recomandările noastre
