Palatul aurit al lui Ceaușescu, deschis poporului

Palatul Primăverii, un loc ascuns zeci de ani privirilor românilor FOTO: NICU DÎRDÎIAC
Autor: | | 0 Comentarii | 4912 Vizualizari

Vila măreață din Bulevardul Primăverii numărul 50 a fost cuibul familiei Ceaușescu de la începuturile carierei dictatorului și până la finalul „domniei” lui

În jurul reședinței oficiale familie Ceaușescu circulă tot felul de legende despre bogății nemaivăzute, mult aur... Astăzi, porțile acestui cuib vor fi deschise marelui public. În acest obiectiv special al epocii comuniste vor putea păși oamenii de rând.

Un lux orbitor

Istoricul Lavinia Betea, cercetător al istoriei recente a României, ne-a vorbit despre acest palat și despre obiceiurile domestice ale celor care au locuit aici.

„Mă mir că de abia acum permit publicului să viziteze această reședință! Soții Ceaușescu au avut parte de cei mai buni arhitecți, de cei mai buni din orice domeniu. Casa aceasta s-a amenajat, totuși, după gustul Elenei Ceaușescu. Ea consulta diverse cataloage de comenzi. Așa cum vedem noi astăzi publicitatea, cu toate ofertele, atunci era totul doar pentru ea. Cataloage de haine, de mobilier. Pe de altă parte, atunci când mergeau în vizite externe, ea avea un program separat, de înaltă doamnă. Așa a văzut cele mai mari muzee din lume. Se poate spune că nu a fost citită, dar a fost foarte bine instruită din acest punct de vedere. A văzut multe. Și, mai mult, a vizitat cele mai mari și importante reședințe din lume. Așa că a avut surse de inspirație”.


FOTO: Casa a fost decorată după gusturile și indicațiile Elenei Ceaușescu



Ceva modest

În ceea ce privește amena jarea interioară, de corațiunile, principiul aplicat era „văzut, plăcut, comandat.” Istoricul Lavinia Betea ne duce mai departe în poveste.

„Palatul de astăzi a fost, la început, o locuință modestă. Avea trei dormitoare, sufragerie, bucătărie și câteva anexe, povestea Suzana Andreiaș, menajera familiei Ceaușescu. Iar ei erau, se pare, la fel de modești. La începuturi. Se bârfea că dormeau toți într-o singură cameră cu două paturi. Ca la țară. Elena cu Zoia dormeau într-un pat, Nicolae cu băieții în celălalt. Menajera mai spunea că în Primăverii se gătea o dată la două zile. În celelate zile se făcea curat și se spălau rufele”.

În această casă au fost aduși și părinții celor doi: Mama-mare de la Petrești, mama Elenei Ceaușescu (la etaj), și bătrânii de la Scornicești (la parter). După ce au murit părinții, l-a adus pe Lică Bărbulescu, cumnatul, care era secretar al CC cu agricultura. Soția lui a rămas la Slatina.

Tabieturile dictatorului

În 1965, când Ceaușescu a juns prim-secretar general al PCR, a început și extinderea reședinței. Atunci a mai angajat personal și a început redimensioarea casei. Și-a făcut chiar și o sală de cinema, pentru 15 persoane. Deși era cel mai puternic om din țară, Nicolae Ceaușescu nu și-a schimbat prea mult obiceiurile. Dimineața el pleca la CC, ea la ICECHIM. Apoi, la prânz mâncau împreună acasă. După care el își făcea siesta, dormea, ea nu. Abia în anii ´80 mâncau la sediul CC și acolo și dormea el, dupăamiaza. Dar au extins sistematic locuința. Au făcut, în timp, trei apartamente, pentru copii. În cele din urmă toți au plecat din cuib.

Între patriotism și cadouri luxoase

Elena Ceaușescu s-a ocupat de decorarea casei. Vedea ceva, dacă îi plăcea cerea o schiță, apoi făceau comanda. „Cei doi au avut întotdeauna ambiția ca majoritatea obiectelor de mobilier și de decorațiuni să fie relizate în țară. Era un fel de cult al producției naționale”, spune istoricul Lavinia Betea.

Dar multe obiecte erau primite cadou. „Pe listele pe care eu le-am consultat în inventare, după fiecare călătorie în străinătate sau la fiecare vizită, primeau cadouri – în funcție de specificul național – mari covoare din Iran, obiecte decorative, mobilier, mai ales din esențe rare, bijuterii. Nu se știe ce s-a întâmplat cu ele! Nu au apărut nicăieri! Inclusiv pantofi primea, din piele de leopard și așa mai departe. Lucruri extraordinar de valoaroase”, adaugă cercetătorul. Dar, „nu aveau nimic în mobilier din aur, erau cel mult suflate cu aur. În ´89, aceste idei făceau parte din diversiune, cum să-i faci pe români să fie mai doritori să lupte cu teroriștii”.

Apropo de patriotism, „Ștefan Andrei povestea că Nicoale Ceaușescu voia ca toate reședințele lui să dețină un foișor. Asta i se părea lui că e arhitectură românească!” Și încă un element din viața domestică a cuplului de dictatori: de ziua lui făcea petreceri în Primăverii, cu rudele, dar niciodată nu a rămas cineva peste noapte, să doarmă acolo! Se temea...


FOTO: Robinete din aur, obsesia românilor



Prețuri

Palatul Primăverii poate fi vizitat gratuit, de maxim 300 de persoane, doar astăzi, cu ocazia zilei de includere oficială în circuitul turistic. După ziua inaugurării, programul cu publicul va fi reluat sâmbătă, 19 martie a.c., ora 10:00. Prețurile sunt: 30 de lei de persoană, cu ghidaj în limba română, 15 lei de persoană cu ghidaj în limba engleză, 15 lei pentru elevi, studenți, pensionari, gratuit pentru copiii preşcolari, veterani de război, eroi ai Revoluției, membrii ICOM, ai UAP, specialiști din muzee. Persoanele cu dizabilități nu pot încă vizita Palatul Primăverii, din cauza configurației imobilului.

Ridicat din comandă politică

Palatul a fost construit la mijlocul anilor ´60 din comandă politică şi a fost cunoscut în epocă drept obiectivul P50, a fost în întreaga perioadă a dictaturii ceauşiste (1965 – 1989) reşedinţa privată a soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu şi a copiilor acestora, Zoe, Valentin şi Nicu. Ridicat chiar în perioada ascensiunii la putere a lui Nicolae Ceaușescu, palatul a fost mărit în anii 1970 – 1971. Deşi la mijlocul anilor ´60 arhitectul „la modă” al nomenclaturii era Cezar Lăzărescu, pentru realizarea reşedinţei familiei Ceauşescu a fost preferat arhitectul Aron Grimberg- Solari (n.1928). Arhitectura palatului este completată de ansamblul peisagistic conceput de arhitectul Robert Woll (dealtfel şi principalul designer de mobilier al reşedinţei) şi de inginerul peisagist Teodosiu.

Reşedinţa surprinde atât prin spaţialitate, volumetrii echlibrate, cât şi prin decorul interior luxos, confortabil, datorat arhitecţilor Robert Woll şi Agrippa Popescu. Bogăţia materialelor şi a tehnicilor folosite, profuziunea materialelor ornamentale, selectivitatea stilistică datorată grosso-modo neo Clasicismului/ neo Renaşterii târzii, au rolul implicit de a prefigura vizual interioarele „somptuoase” ale casei. Așa este descris palatul pe site-ul dedicat www.palatulprimăverii.ro.




Alte articole din categoria: EVZ Special

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi