Papirusul recuperat de la ruşi va deveni brandul turistic al Mangaliei

Papirusul recuperat de la ruşi va deveni brandul turistic al Mangaliei

Documentul datând din secolul IV î.Hr. s-a întors în România după 52 de ani şi a fost astăzi prezentat publicului. Este cel mai vechi papirus descoperit în Europa, iar eforturile de descifrare a textului abia acum încep

"Cel mai vechi papirus din Europa şi singurul din România" s-a reîntors după 52 ani la Mangalia acolo unde a fost găsit într-un sarcofag descoperit în 1959 în timpul lucrărilor de construire a stadionului din oraş. "Comoara a fost  trimisă pentru restaurare şi conservare la Moscova şi, timp de jumătate de secol, nu s-a mai ştiu nimic despre acest papirus", a explicat directorul Muzeului de Arheologie Callatis, Sorin Colesniuc în faţa numeroasei audienţe prezentă la ceremonia oficială de predare-primire a documentului "miracol".

Ruşii au restaurat papirusul vreo 50 de ani La eveniment, pe lângă ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti şi al consulului rus, a fost prezent directorul Centrului de Restaurare "I E Grabar" din Moscova, Alexander Lesovoy, care i-a predat directorului Muzeului Callatis cele trei cutii în care sunt  păstrate cele 154 de  fragmente ale preţiosului document.

Întreaga istorie a descoperirii, conservării în Moscova şi a  regăsirii papirusului a fost prezentată în comun de specialiştii români şi ruşi. Sorin Colesniuc a ţinut să sublinieze că nu se pune problema unui refuz al autorităţilor ruse ci a faptului că, până în urmă cu doi ani, nimeni din România nu s-a arătat interesat de soarta documentului unic. Papirusul a fost descoperit printre resturile scheletului mâinilor unui defunct îngropat într-un sarcofag care datează din secolul IV î.Hr. dar, potrivit directorului Centrului de Restaurare din Moscova, Alexander Lesovoy, "acest document poate fi chiar mai vechi cu două secole". Imediat după descoperire, a fost trimis pentru restaurare şi conservare la Moscova.

Ne puteți urmări și pe Google News

Conservat de specialist din Moscova În lucrările de specialitate, dar şi în diverse alte reviste şi ziare româneşti, autorii articolelor scriau că papirusul s-ar fi distrus în momentul când a fost scos din pământ. În realitate, el a fost restaurat şi conservat, timp de trei ani, de Mihail A. Alexandrovski, un renumit specialist din Moscova, care a primit, pentru munca sa, din partea statului rus, cea mai înaltă distincţie.

Abia în anul 2009 când se implineau 50 de ani de la descoperirea papirusului, directorul muzeului Callatis Mangalia, Sorin Colesniuc, împreună cu colegul său dr.  Ion Pâslaru, care lucrase 10 ani în Ucraina şi care ştia de existenţa papirusului "undeva pe la Moscova", şi-au propus să înceapă demersurile pentru recuperarea lui. Ajutaţi de primarul Mangaliei, Mihai Claudiu Tusac, l-au găsit după doi ani şi, la solicitarea lor de restituire, Centrul de conservare din Moscova a cerut aprobarea Ministerului Culturii din Federaţia Rusă, pe care a primit-o în iunie 2011. În plus, directorul Centrului de conservare, dr. Alexander Lesovoy, a convocat şi un Consiliu ştiinţific, cu specialişti şi experţi din Federaţia Rusă, pentru a analiza starea în care se află papirusul. Concluzia a fost aceea că este  într-o perfectă stare, la fel ca în anul 1961, atunci când Mihail A. Alexandrovski a finalizat restaurarea şi conservarea sa.

Partea cea mai grea: descifrarea papirusului Operaţiunea de descifrare a papirusului va fi realizată de o comisie ştiinţifică de cercetători, din care vor face parte şi doi specialişti ruşi. Profesorul Alexandru Avram, specialist în inscripţiile greceşti, crede că poate fi vorba de un document juridic sau un text cu caracter magic şi nu exclude varianta unui text iniţiatic legat de misterele zeului Dyonisos, "având în vedere că epoca elenistică de la Callatis cunoşteau o activitate intensă  a unor asociaţii dionisiace al căror membru ar fi putut  fi defunctul".

"Până atunci însă papirusul va fi expus în muzeu, în condiţii de strictă securitare. Primarul Mihai Claudiu Tusac a anunţat că au fost instalate deja camerele de supraveghere şi un sistem  de alarmare rapid, pentru că papirusul va deveni brandul turistic al Mangaliei şi va atrage in acest fel un număr important de vizitatori dar şi de răufăcători". În opinia arhelogului Ion Pâslaru, "acest papirus are o valoare inestimabilă".