Primii afectați de scumpire vor fi elevii, studenții și toți iubitorii de beletristică, în general. Inevitabil, cererea de carte va scădea odată cu suprataxarea, iar accesul la informație și cultură va fi și mai restricționat.
În aceste zile se uneltește o măgărie fără precedent. Se preconizează scumpirea drastică a tuturor cărților. Ca și cum ne dădea cititul afară din casă, ca și cum această preconizată scumpire, la care ”lucrează” aleșii din parlament ar rezolva ceva în economia României. Altfel, fără a intra în amănunte școlare, așa în general vreau să vă spun că eu mai intru în librării. destule edituri cunoscute au găsit un mod de viață. de ani buni au reușit să tipărească volume , mai ales traduceri din literatura universală și să le vândă undeva între 20 și 30 de lei. Acum totul va fi dat peste cap și în acest sens am să public un comunicat, pe care l-am primit la redacție, din partea editurii Polirom&Cartea Românească.
”Am luat cunoștință cu îngrijorare despre noul proiect de lege dezbătut în comisia de specialitate a Camerei Deputaților privind timbrul cultural, proiect menit să înlocuiască legea nr. 35/1994. Îngrijorarea noastră nu privește aspectele tehnice ale proiectului, ci mai ales creșterea fără precedent a nivelului de taxare. Astfel, pentru valoarea timbrului literar (TL) aplicat cărților de beletristică, proiectul prevede o creștere de la 2% din prețul de vânzare al cărților la o valoare forfetară de 1 leu.
Practic, dacă pentru o carte care costă 10 lei valoarea TL este acum de 0,2 lei, prin aplicarea noii legi, aceasta va crește de cinci ori. Pentru un preț mediu al cărților editate azi în România – de 20 lei –, creșterea va fi de 250%. Legea prevede aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru țigări și băuturi alcoolice, și un mod de administrare birocratic, care va implica costuri suplimentare de administrare a TL. Estimăm că toate acestea cumulate vor duce la creșteri medii de prețuri de cca 7-8% față de cele actuale.
Ne puteți urmări și pe Google News
Criza economică a redus drastic, cu 30-40%, piața de carte autohtonă. Consumul de carte per capita în România e printre cele mai scăzute, iar bibliotecile, inclusiv cele școlare – cu puține excepții – au un fond de carte vechi, deteriorat, lipsite fiind de fonduri pentru achiziții. Creșterea unei taxe, și așa unice în UE, nu va face decât să reducă și mai mult accesul unei largi categorii de oameni la literatură.
Chiar și pentru o cotă de TVA redusă (de 9%), prin noua valoare de 1 leu a TL, cartea va fi purtătoare de taxe majorate. Pentru o carte de 10 de lei, taxarea va fi de 19%, de trei ori mai mare decât nivelul mediu european. Menționăm că în multe țări preocupate de accesul cetățenilor lor la cultură, nivelul de taxare este zero sau unul foarte redus (3-6%).
Nu știm în ce măsură creșterea taxei pentru cărțile de literatură va sluji uniunilor de creatori, întrucât proiectul de lege nu reglementează modul de utilizare a sumelor colectate. Știm însă că primii afectați de scumpire vor fi elevii, studenții și toți iubitorii de beletristică, în general. Inevitabil, cererea de carte va scădea odată cu suprataxarea, iar accesul la informație și cultură – în măsura în care este un drept constituțional – va fi și mai restricționat. Solicităm, prin urmare, ca legiuitorul să reanalizeze implicațiile unei asemenea legi și să-și asume consecințele sociale pe care ea le generează, în cazul în care nivelul de taxare al cărților va rămâne cel prevăzut de actualul proiect”.
Recomandările noastre
