De mai multe luni se vorbește despre alegerile europarlamentare ca despre un test decisiv pentru aflarea ponderii reale a partidelor politice de dreapta în viața politică românească și, implicit, pentru pretențiile pe care acestea ar putea să le revendice într-o eventuală tentativă de unificare.
Testul este vital pentru a cântări cu oarecare precizie impactul partidelor noi apărute în spațiul public românesc (Partidul Mișcarea Populară, Forța Civică, Partidul Noua Republică), care nu au mai fost angrenate în bătălii electorale purtate doar prin forțele proprii, dar și pentru a afla cât de eficientă a fost încercarea de aggiornamento a PNȚCD (partid care caută de ani buni căile de revenire în politica mare) ori cum a reușit PDL să surmonteze brutala sa înlăturare de la guvernare, distanțarea de președintele Traian Băsescu și plecarea din partid a „grupului” Elena Udrea. Pe măsură ce se apropie alegerile europarlamentare devine tot mai pertinent să ne întrebăm care este relevanța reală a acestui test? Barbu Mateescu a relevat recent că la trecutele alegeri europarlamentare prezența la vot s-a situat cam la jumătate din cea înregistrată la alegerile prezidențiale din anul 2009. Aceasta confirmă faptul că un eșantion însemnat din corpul electorat nu găsește în aceste alegeri o miză suficient de importantă pentru a se deplasa până la secția de vot, spre a-și exercita dreptul de a alege. Situația nu este specifică României și pe plan european alegerile europarlamentare înregistrând cotele cele mai scăzute de participare. De aceea, dacă acceptăm că sunt un test, partidele își verifică mai degrabă forța organizațională și capacitatea lor de a-și mobiliza propriul electorat. Eventual, în funcție de oferta politică și carisma candidaților propuși, potențialitatea lor de a atrage și votanți din rândul nehotărâților. Partidele de dreapta și-au definitivat și depus oficial listele pentru scrutinul din această vară așa că putem, analiza pe ce nume mizează, care vor fi principalele elemente ale strategiei lor electorale, care sunt atu-urile și vulnerabilitățile lor. Partidul Democrat Liberal deschide lista cu Theodor Stolojan, Monica Macovei, Traian Ungureanu, Marian Jean Marinescu și Daniel Buda. Este una dintre cele mai interesante și cred eu performante oferte posibile la nivelul alegerilor europarlamentare. Theodor Stolojan este un om cu certă notorietate (a fost premier, președinte al PNL și candidat la funcția de Președinte al României) este cunoscut în toate mediile și a reușit să-și păstreze o bucată însemnată din imaginea de tehnocrat oarecum detașat de mizeria cotidiană din politica românească. Un om serios care oferă încredere și siguranță cetățeanului, bun pentru a atrage voturile cetățenilor nehotărâți, de pregătire medie. Monica Macovei este, la nivelul societății civile cel mai popular dintre candidații la europarlamentare. Magnet pentru elite și pentru formatorii de opinie, idol al tuturor justițiarilor dintr-o țară ce tinde să fie asfixiată de corupție, fostul ministru al justiției este fără îndoială perla coroanei din lista PDL. Cu Theodor Stolojan și Monica Macovei în frunte, PDL este ca un tren cu două locomotive puternice, capabil să tragă după el o mulțime de vagoane. Actualii europarlamentari Traian Ungureanu și Marian Jean Marinescu nu debordează de notorietate și popularitate, dar sunt un semn de continuitate. Votul fiind pe liste, contează mai puțin aportul lor direct (Traian Ungureanu, probabil se va manifesta din nou ca maestru de ceremonii al adunărilor publice). Locurile lor în PE par asigurate fără probleme. Miza alegerilor europarlamentare este uriașă pentru Partidul Mișcarea Populară. Apărut cu numai câteva luni în urmă, acest partid trebuie să treacă primul obstacol major în tentativa sa de a se legitima ca o forță politică de luat în seamă în viitoarele discuții privind unificarea dreptei. Pe primele sale locuri se află, în ordine, Cristian Preda, Siegfried Mureșan, Teodor Baconschi și Cristian Petrescu. În privința primelor trei locuri nu poți spune decât „oamenii potriviți la locul potrivit”. Cristian Preda ca europarlamentar și profesor de științe politice, Siegfried Mureșan ca ucenic pe lângă președintele Comisiei de Afaceri Europene din Bundestag și consilier în PPE și Teodor Baconschi ca fost ministru de externe au calitatea profesională și respectabilitatea internațională pentru a reprezenta cu succes România. Prezența lor la Bruxelles aproape că este obligatorie. Pe de altă parte, notorietatea lui Siegfried Mureșan în România profundă este nulă și mă întreb dacă PMP va reuși să-i pună în valoare, până la data alegerilor, extraordinarele calități. Partea mai gravă este că nici Cristian Preda, nici Teodor Baconschi nu sunt ceea ce s-ar putea numi locomotive electorale de tip Theodor Stolojan sau Monica Macovei. Sunt oameni de cabinet, analiști, diplomați, adecvați mai degrabă unor funcții tehnice, guvernamentale, decât impactului cu mulțimile. Decisive pentru scorul PMP vor fi organizarea pe plan local, activitatea primarilor care gravitează în jurul partidului și gradul de implicare al președintelui Traian Băsescu în campania electorală. Acesta ar putea suplini rolul de locomotivă, care în mod clar lipsește în acest moment. PMP este un partid pentru care, în acest moment, granița dintre un scor minune și fiasco total este abia sesizabilă. PNL pare să mizeze totul pe resursele de organizare internă. Cu Norica Nicolai pe primul loc (personaj lipsit de carismă, cu unele ieșiri cel puțin nepotrivite în momentul în care statul de drept din România stătea în cumpănă, notorie pentru o ispravă cu o nepoată intrată nu se știe cum în sala de ședințe a Parlamentului României și care de plictiseală a și votat fără să fi avut dreptul), soția liderului maxim, Crin Antonescu, pe locul al doilea și soția lui Rareș Mănescu pe locul al III-lea, e limpede că PNL joacă totul pe mâna vechiului slogan al Brătienilor, „Prin noi înșine”, fiind prea puțin interesat de cum se văd lucrurile din afara partidului. Probabil și-au calculat în vreun fel pașii. Foarte interesantă este lista propusă de PNȚCD. În spatele inevitabilului Aurelian Pavelescu (sincer nu cred că poate juca rolul unei locomotive performante) îi regăsim pe actualul europarlamentar Sebastian Bodu (devenit notoriu după scandalul din fotbal), pe fostul parlamentar PDL, Maria Stavrositu și pe Gheorghe Iancu, fostul avocat al poporului, demis în condiții foarte dubioase în timpul acțiunilor din vara anului 2012, care au culminat cu suspendarea președintelui Traian Băsescu. Problema este că nu știu în ce măsură aceste nume sunt identificate de electoratul PNȚCD ca fiind reprezentative pentru partidul lui Corneliu Coposu. Mă tem că și aici, rezultatul final va fi dat de capcitatea partidului de a-și pune la lucru structurile locale, de a-și mobiliza și disciplina membrii, șansele de a obține prea multe voturi din afara lui fiind destul de reduse. În fine FC și PNR mizează totul pe forța de atracție și pe puterea de convingere ale liderilor lor, Mihai Răzvan Ungureanu și Mihail Neamțu, următoarele nume de pe liste (Diana Pavelescu, Mihaela Nicolau – FC; George Mioc, Ștefan Bârgăoanu – PNR) fiind complet necunoscute, chiar și celor care urmăresc cu oarecare atenție fenomenul politic. Aceasta este situția la start. Urmează să vedem strategiile electorale pe care le va adopta fiecare dintre aceste partide pentru a ajunge primul la linia de sosire. Casa pariurilor se poate deschide. Citiţi alte editoriale de Tudorel Urian, în proiectul VOCILE DREPTEI:
- Ciudățeniile conflictului din USL
- Amorurile lui Crin Antonescu
- Valeriu Stoica survolează prea sus
- România fără Băsescu
- Victor Ponta, capăt de drum
- Enigma Ion Iliescu
- Baletul politic al lui Vasile Blaga
- Două modele: Mona Musca şi Valeriu Stoica
- VOCILE DREPTEI: Un nou pol de opinii şi dezbateri pe evz.ro
În fiecare zi veţi avea ocazia să vă întâlniţi, pe evz.ro, cu autori cunoscuţi care vor explica, promova şi dezbate un set de idei care poate să stea la baza unei noi viziuni pentru viitorul României. Opiniile pe care le veţi regăsi şi comenta în rubrica „VOCILE DREPTEI”, sunt menite să creeze publicului larg o imagine cât mai clară asupra prezentului, o înţelegere mai bună a trecutului şi o perspectivă pentru viitor. Urmăriți aici TOATE editorialele și dezbaterile din proiectul VOCILE DREPTEI!
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
