După opt ani de procese, dosarul "Zambaccian" s-a lăsat cu condamnări. Adrian Năstase a fost închis în Penitenciarul Rahova.

Noaptea trecută, Adrian Năstase şi-a petrecut-o în penitenciarul Rahova. Fostul premier s-a predat la Secţia 2 Poliţie, de care aparţine ca domiciliu. Toată lumea îl aştepta la arestul Poliţiei Capitalei, însă maşina personală a cotit spre secţia din cartier. Astfel, fostul premier a "fentat" arestul Poliţiei Capitalei, loc despre care colegul său de partid, Cătălin Voicu, susţinea că are condiţii de detenţie ca în Evul Mediu. Năstase a fost însoţit de fiul său mai mare, Andrei, şi de avocatul său. Poliţia Capitalei a primit mandatul de executare emis de instanţă şi poliţiştii de la Urmăriri au plecat spre Secţia 2, pentru a-l prelua pe Năstase şi a-l duce la Rahova. Valiză şi cătuşe După aproximativ o jumătate de oră, un apropiat a dus o valiză voluminoasă în portbagajul unei maşini. La scurt timp, Năstase a fost scos din sediul secţiei,încătuşat. A apucat să declare jurnaliştilor că nu se aştepta la acest deznodământ, iar pedeapsa a caracterizat-o "îngrozitoare şi injustă, o răzbunare murdară", după care a fost transportat la Penitenciarul Rahova într-o maşină neinscripţionată. Până la acest deznodământ, fostul premier a aşteptat acasă mai bine de nouă ore sentinţa definitivă în dosarul "Zambaccian". Încă de dimineaţă, zeci de reporteri s-au postat în faţa blocului în care locuieşte şi au început transmisiile în direct de la faţa locului. La un moment dat, şoferul familiei a adus o tavă cu ceai şi cafea pentru jurnalişti. Pe seară a venit şi sentinţa seacă: patru ani cu executare pentru luare de mită, cinci ani interzicerea drepturilor civile şi confiscarea a 1,8 milioane de lei. Decizia a fost luată în unanimitate de un complet de cinci judecători al Instanţei Supreme. După aflarea sentinţei, Dana Barb, sora fostului premier, a sosit la reşedinţa lui Năstase. Ea le-a spus jur naliştilor aflaţi în faţa lo cuinţei că familia era pregătită pentru orice decizie. "Noi suntem pregătiţi totdeauna. Asta a fost soarta noastră în această ţară. I-am spus fratelui meu: «Te pedepsesc pentru că ai vrut să faci ceva pentru această ţară»". El totdeauna s-a sacrificat pentru ceilalţi“, a precizat sora condamnatului. Eliberat până la sfârşitul anului Adrian Năstase poate fi eliberat condiţionat cel mai devreme peste opt luni. Pedeapsa finală pe care o va executa fostul premier va fi stabilită de un judecător de la Tribunalul Bucureşti. Magistratul va contopi cele două condamnări definitive primite de Năstase: cea de doi ani din dosarul "Trofeul Calităţii" şi cea de patru ani din dosarul "Zambaccian". Astfel, pedeapsa va fi cea mai mare condamnare, patru ani, la care se poate adăuga un spor de 3-12 luni. De exemplu, în cazul lui Gigi Becali, care avea trei condamnări de câte trei ani în dosarele "Valiza", "Schimbul de terenuri cu MApN" şi "Sechestrare de persoane", instanţa a dat un spor de şase luni. O treime din sentinţă Dacă nu va primi sporul, Năstase va rămâne cu cei patru ani de închisoare. Legea spune că dacă un condamnat are peste 60 de ani, acesta va executa doar o treime din pedeapsă şi va putea fi eliberat condiţionat. Fostul premier are 63 de ani. El va intra în Comisia de eliberări condiţionate după ce a executat 16 luni. Din pedeapsă se scad şi cele aproape nouă luni executate în dosarul "Trofeul Calităţii". De asemenea, Năstase va câştiga zile de libertate dacă va participa la programele din penitenciar sau dacă va scrie cărţi. Povestea dosarului "Zambaccian" În dosarul "Zambaccian", procurorii DNA l-au acuzat pe fostul premier că a primit mită în valoare totală de 630.000 de dolari de la Irina Jianu, pentru a o menţine în funcţia de inspector şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii. Adrian Năstase mai este acuzat şi pentru primire de foloase necuvenite de la fostul consul al României în China, Ioan Păun. Din banii primiţi de la Irina Jianu, susţin procurorii DNA, Adrian şi Dana Năstase ar fi cumpărat bunuri din China pentru imobilul din strada Zambaccian. Achiziţiile ar fi fost realizate de către Ioan Păun, căruia i s-ar fi promis că va fi menţinut pe poziţia de consul. În martie 2006, Năstase, care era preşedinte al Camerei Deputaţilor, l-a ameninţat pe consulul Păun cu darea în vileag a unor fapte imaginare, compromiţătoare pentru acesta (şi anume că acesta lucrează sub acoperire pentru un serviciu secret) pentru a-l determina să-şi retracteze declaraţiile date în cauză şi să nu predea la DNA mai multe documente compromiţătoare.