Pe post de avocățel al Codruței Kovesi, Klaus Iohannis se amestecă brutal în treburile Justiției | ROMÂNIA LUI CRISTOIU

Ion Cristoiu
Autor: | | 8 Comentarii | 3648 Vizualizari

Venit dinadins la o sindrofie la Ateneu pentru a fi întrebat de presă despre Scandalul vedetă al momentului, unul dintre cele mai mari din postdecembrism – Codruţa Kovesi – cucuveaua mov – Klaus Iohannis a avut următoarele dialoguri cu jurnaliștii. Despre acuzația de plagiat adusă tezei de doctorat a Codruței Kovesi de mai multe organizații:

„Reporter: Cu doamna Laura Codruţa Kovesi aţi vorbit?

Klaus Iohannis: Am vorbit scurt cu doamna Kovesi, însă nu cred că este ceva special de comunicat aici. Am întrebat-o cum vede acele acuzaţii; mi-a reiterat că domnia sa nu se simte vinovată cu nimic, şi atunci am plecat destul de lămurit din discuţie. (…)

Reporter: Domnule preşedinte, credeţi că se impune o demisie a doamnei Kovesi, avînd în vedere că acest scandal ia amploare?

Klaus Iohannis: Nu cred că trebuie să vorbim despre o demisie, atîta vreme cît deocamdată, cel puţin, nu există nici un indiciu că ar fi un plagiat acolo. Sigur, în măsura în care lucrurile iau altă turnură, se poate relua discuţia. Dar deocamdată, nu am motive de îngrjiorare.”

Despre afacerea care a fost Măsluirea Raportului Comisiei tehnice a CNE din 27 iulie 2012, caz aflat pe rolul Parchetului general:

„Klaus Iohannis: Eu cred că Parchetul General trebuie să rezolve foarte repede această speţă, şi pot să vă spun că în această chestiune am avut o discuţie cu procurorul general, pe care l-am rugat ca, în virtutea atribuţiilor domniei sale, să se ocupe ca această cercetare să se facă cu celeritate.”

Pentru înţelegerea acestei ultime rostiri să reamintim că marţi, 27 septembrie 2016, Sebastian Ghiţă a depus la Parchetul General un autodenunţ prin care dă în gît măsluirea Raportului de către un Grup Infracțional Organizat din care făcea parte, la vremea respectivă, și omul de afaceri

Două zile mai tîrziu, pe 29 septembrie 2016 Sebastian Ghiţă e convocat la Parchetul General pentru a aduce probe în susţinerea autodenunţului.

Marţi, 4 octombrie 2016, Sebastian Ghiţă s-a prezentat din nou la Parchetul General pentru a depune noi probe, între care se numără şi cea despre un avion privat închiriat de omul de afaceri pentru a merge la Cluj, împreună cu Mihnea Costoiu, ca să-i smulgă semnătura pe Raport lui Gheorghiţă Mateuţ.

A doua zi, miercuri, 5 octombrie 2016, în chip discret, a fost invitat la Parchet şi Mihnea Costoiu.

Joi, 29 octombrie 2016, un Comunicat al Parchetului General ne-a adus la cunoştinţă că s-a deschis un dosar penal în rem. Aşadar, Parchetul General s-a pus în mişcare la autodenunţul lui Sebastian Ghiţă. Judecînd după cît de greoaie sînt roţile Justiţiei în Moldo-Valahia, am spune chiar că Autoritatea s-a urnit din loc surprinzător de repede. Mai mult ca sigur a contat şi presiunea mediatică, dată de ancheta desfăşurată de presă în paralel.

În aceste condiţii, miercuri, 5 octombrie 2016, Klaus Iohannis ne anunţă că, marţi 4 octombrie 2016, l-a chemat pe Procurorul General la Cotroceni pentru a-l ruga „să se ocupe ca această cercetare să se facă cu celeritate”.

Întrebat de presă, președintele nu-și exprimă un punct de vedere asupra anchetei, ceva gen, după părerea mea, ancheta ar trebui să se facă cu celeritate, lucru normal într-o democrație, unde toți cetățenii, inclusiv Primul Cetățean al Țării, au dreptul la opinie.

Președintele ne dezvăluie o serie de acţiuni pe care, dacă le-ar fi întreprins, nici Traian Băsescu nu le-ar fi făcut publice: 1) Convocarea şefei DNA pentru a afla dacă acuzaţiile care i se aduc se verifică. 2) Convocarea Procurorului General pentru a-i indica să intervină în mersul unei anchete astfel încît aceasta să se desfăşoare în ritm de cha-cha şi nu de tango.

Convocarea şefei DNA e un amestec brutal în funcţionarea instituţiilor zise şi ale statului de drept.

Codruţa Kovesi e acuzată de a fi plagiat lucrarea de doctorat şi de a fi fost complicea Grupului infracţional organizat din 2012 pentru măsluirea Raportului tehnic. În ambele cazuri sînt instituţii ale statului care confirmă sau infirmă aceste acuzaţii. În cazul plagiatului, CNATDCU.

În cazul Raportului, Parchetul General. Să zicem că preşedintele voia să afle şi punctul de vedere al Codruţei Kovesi, fie şi pentru c-a semnat decretul de numire la DNA.

Klaus Iohannis însă devine avocatul public al Codruţei Kovesi:

> Afirmînd că nu e nici un indiciu de plagiat, el face presiuni asupra CNATDCU să-i dea Codruţei Kovesi un verdict favorabil.

> Afirmînd în alte intervenții publice despre Scandal că demersul lui Sebastian Ghiță ține de campania electorală, sugerează din start o soluție pe care trebuie s-o dea Parchetul General.

> Afirmînd c-a cerut Procurorului general să acționeze astfel încît cercetarea să de desfășoare cu celeritate, Klaus Iohannis intervine, încălcînd Constituţia, în mersul anchetei.

Convocarea Procurorului general pentru a-i da indicaţii e un grosolan amestec în mersul unei anchete.

Joi, 6 octombrie 2016, Klaus Iohannis dezvăluie că l-a convocat pe procurorul general la Cotroceni:

”Reporter: Domnule preşedinte, aţi spus aseară că aţi avut o discuţie cu procurorul general, şi nu s-a înţeles foarte clar dacă, la telefon sau nu, a fost nevoie de o intervenţie a Parchetului General pentru a lămuri. Cu siguranţă, ne puteţi spune în ce context a avut loc întâlnirea.

Klaus Iohannis: Da, cu siguranţă, am avut o întâlnire cu procurorul general aici, la Cotroceni, şi l-am rugat să ia toate măsurile care se pot lua pentru a introduce mai multă celeritate în exerciţiul cercetărilor. (…) Iar acolo unde se constată că nu s-a încălcat legea, că sunt nişte delaţiuni comice, acolo să se restabilească, de îndată, bunul renume al persoanei care a fost pe nedrept acuzată.”

Rolul de avocățel al Codruței Kovesi bate la ochi.

Klaus Iohannis a cerut ca șefa DNA să fie albită de Parchetul General cu celeritate.

Aşa cum chiar amărîtul de Augustin Lazăr (un provincial completamente depăşit de exigenţele funcţiei) a mormăit marţi 11 octombrie 2016, „termenele sînt fixate de procurori, ei îşi evaluează şi apreciază nevoia de resurse şi apoi precizează momentul în care se apropie de finalizare, nu alte autorităţi”.

Niciun om politic nu poate cere procurorilor să accelereze mersul unei anchete.

O asemenea indicaţie înseamnă din start o presiune pentru ca Parchetul să facă o treabă de mîntuială şi s-o declare nevinovată cît mai repede pe Codruţa Kovesi. Că asta s-a urmărit ne-o dovedesc declaraţiile despre Sebastian Ghiţă.

Pe 13 octombrie 2016 într-o nouă scenetă regizată, Klaus Iohannis a avut următorul dialog cu presa:

„Reporter: În ceea ce priveşte scandalul pornit de Sebastian Ghiţă, acesta continuă cu tot felul de aşa-zise dezvăluiri. Consideraţi că tot acest scandal afectează credibilitatea procurorului şef al DNA sau activitatea poate merge mai departe, indiferent de ce spune Sebastian Ghiţă la televizor sau nu?

Klaus Iohannis: (…) Vă amintiţi, probabil, că atunci cînd au apărut primele aşa-zise acuzaţii de la acest aşa-zis om de bine, eu m-am exprimat şi am spus că este un circ mediatic creat pentru campanie electorală. Sînt în continuare de aceeaşi părere.” Păi de unde ştie Klaus Iohannis că e circ mediatic?

O asemenea concluzie n-o poate susține decît Parchetul General și acesta după finalizarea anchetei.

A avut Klaus Iohannis acces la documentele anchetei?

Ce înseamnă asta?

Nu cumva un amestec în treburile anchetei penale?

Dacă e circ mediatic înseamnă ca Parchetul să se grăbească s-o declare nevinovată pe Codruţa Kovesi.

Amestecul lui Klaus Iohannis în activitatea CNATCDU n-a stîrnit reacţia nici a presei, nici a societății civile.

Presiunea exercitată asupra Parchetului în ancheta care o vizează pe Codruța Kovesi n-a provocat reacția CSM.

Dacă ar fi fost vorba de altcineva, CSM s-ar fi autosesizat.

S-ar fi sesizat şi Divizia Presă a Poliţiei Politice Prezidenţiale.

Au fost, totuşi, cîteva intervenţii.

Una aparţine preşedintelui UNJR, Dana Gârbovan, exprimată pe 6 octombrie 2016: ”Dana Gârbovan: Dacă vizează pur şi simplu buna administrare a justiţiei ar putea fi o cerere legitimă, dacă se referă la chestiuni punctuale dintr-un dosar atunci ţine de independenţa procurorului de caz să soluţioneze dosarele şi poate fi tras la răspundere doar de Inspecţia Judiciară. Soluţionarea cu celeritate este o chestie ce ţine tot de administrarea dosarelor şi este verificată tot de Inspecţia Judiciară. Dacă există probleme, sigur că da, toate instituţiile se pot adresa Inspecţiei Judiciare pentru a face verificări, aceasta este calea instituţională corectă. Poate fi interpretată cu uşurinţă ca o imixtiune în activitatea procurorilor.”

Cum răspunde Klaus Iohannis acestei observații venite de la un reprezentant de seamă al Justiției ?

„Reporter: Președintele Uniunii Judecătorilor din România consideră nefirească solicitarea dumneavoastră către procurorul general privind soluționarea anumitor dosare. Cum vedeți această declarație a dumneaei?

Klaus Iohannis: Sincer? În nota campaniei pentru CSM.”

O observație gravă venită din partea unui reprezentant al Justiției e expediată la modul șmecheresc.

Klaus Iohannis ne-a fost vîndut de campania de publicitate electorală drept promotorul unui altfel de politică.

Atît răspunsurile şmechereşti, cît şi amestecul în treburile justiţiei contrazic această ipostază.

Klaus Iohannis nu se deosebeşte prea mult de politicienii români postdecembriști.

Cu o singură deosebire:

Spre deosebire de respectivii, lui îi stă prost cînd o face pe şmecherul.

Cum i-ar sta unui bolovan care face pe şmecherul.




Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro
loading...