Editura Evenimentul si Capital

Pe tema procurorilor-șefi , Bruxelles-ul și Tăriceanu vorbesc aceeași limbă. Doar pentru neinițiați și răuvoitori

Silviu Sergiu
Autor: | | 23 Comentarii | 2113 Vizualizari

Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) ar trebui să inițieze o dezbatere pentru a stabili dacă este oportun ca „decizia cheie” în procedura de numire a procurorilor de rang înalt să revină ministrului Justiției, cel care face propunerile în prezent.

 Recomandarea se regăsește în raportul MCV referitor la Justiția din România, pe care Comisia Europeană l-a dat miercuri publicității. Oficialii de la Bruxelles subliniază însă un lucru extrem de important: chestiunea nu trebuie tranșată în lunile imediat următoare, ci „pe termen mai lung”. Altfel spus: după 2016, când vor avea loc numiri foarte importante în Justiția din România.

Comisia Europeană nu a introdus întâmplător sintagma „pe termen mai lung”. Dacă legislația referitoare la numiri ar fi modificată în perioada imediat următoare, întreg sistemul juridic ar fi bulversat într-un moment extrem de important. Anul acesta expiră mandatele Procurorului General, Tiberiu Nițu, și procurorului- șef al DNA, Laura Codruța Kovesi (în mai), al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu (în luna septembrie), iar în ultimul trimestru din 2016 vor avea loc alegeri în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Mai mult, sunt 15 posturi de procurori pentru care ministrul Justiției trebuie să găsească candidați în acest an.

Bruxelles-ul consideră că ministrul nu ar mai trebui să facă propuneri pentru ocuparea unor funcții de procurori, în special pentru posturile „care nu sunt de conducere la cel mai înalt nivel a instituțiilor”.

Raportul MCV recomandă ca în România să fie introdus „prin lege un sistem mai robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt”. În prezent, țara noastră nu are o legislație care să stabilească „criterii pentru a se asigura cel mai înalt nivel de competențe profesionale și integritate”. Mai mult, consideră CE, „procedura de numire actuală comportă o componentă politică puternică, având în vedere rolul pe care îl are în cadrul acesteia ministrul justiției.” ”În trecut, procedurile de numire au fost deseori subiect de controversă și au fost marcate în mod clar de influențe politice”, scriu, negru pe alb, oficialii europeni, cu referire la anul 2013, când numirea lui Tiberiu Nițu și Laurei Codruța Kovesi a fost rezultatul negocierilor dintre Traian Băsescu și Victor Ponta, asumate public de către cei doi.

„În 2016 vor avea loc o serie de numiri în posturi-cheie și atât procesul, cât și rezultatele vor constitui un test important pentru capacitatea sistemului judiciar de a menține procesul de reformă într-o perioadă de schimbări”, subliniază raportul MCV.

De aceea, Bruxelles-ul insistă pe nevoia de „proceduri clare, deschise și predefinite „, împingând chestiunea schimbării mecanismului de numire „pe termen mai lung”.

Am scris aceste lucruri pentru că este important ca publicul să înțeleagă exact care sunt cerințele europene în privința Justiției din țara noastră și să nu se lase păcălit de diverși politicienii care vor să schimbe la repezeală regulile jocului, cu scopul de a o împiedica pe Laura Codruța Kovesi să obțină un nou mandat în fruntea DNA. Am remarcat deja politicieni preocupați să modifice mecanismul de numire a șefilor din Justiție. Este vorba de Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului, unul din politicienii menționați în tușe negative în raportul MCV. Sub pretextul ipocrit al depolitizării Justiției, el a depus în parlament un proiect legislativ care vizează eliminarea președintelui și ministrului Justiției din procesul de numire a șefilor din Justiție. Tăriceanu propune ca:

1) preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să fie numiți de judecătorii ÎCCJ, dintre magistrații care au o vechime la Instanța Supremă de cel puţin doi ani;

2) Procurorul General, prim-adjunctul şi adjunctul său, procurorul-șef al DNA, adjuncţii săi, procurorii şefi de secţie din cele două parchete, procurorul- şef al DIICOT și adjuncții săi să fie „numiţi de CSM dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

Mă aștept ca, în perioada următoare, să i se alăture și alți adversari ai lui Kovesi. Să vină în public și să ne spună că Bruxelles-ul cere toate aceste aceste lucruri. Este esențial să rețineți că este o minciună prin omisiune. Comisia Europeană nu vrea mâine toate aceste modificări, ci „pe termen mai lung”, când Justiția va fi și mai consolidată, iar politicienii vor fi pierdut definitiv războiul pentru subordonarea ei.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.




Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro