Vladimir Putin a ordonat eliminarea lui Alexandr Litvinenko, după ce acesta a dezvăluit că preşedintele rus este pedofil. Gravele acuzaţii la adresa liderului de la Kremlin ar fi fost formulate chiar cu câteva săptămâni înainte ca Andrei Lugovoi şi Dmitri Kovtun, doi spioni ruşi, să pună poloniu 210 în ceaiul pe care Litvinenko îl servea la Hotelul Millenium din capitala Marii Britanii, la începutul lunii noiembrie 2006.

Fostul spion rus, care se alăturase serviciilor de informaţii britanice, scrisese şi un articol pe această temă - “ El (Putin) era pedofil” – susţinând că uimitoarea fotografie în care liderul rus sărută burta unui băieţel, în curtea Kremlinului, ar fi o dovadă a preferinţelor sexuale ale liderului rus. Litvinenko descrisese în amănunt incidentul pe un website cecen, în iulie 2006. “Putin a îngenunchiat, a ridicat tricoul copilului şi l-a sărutat pe burtă. Nimeni nu a înţeles gestul straniu al preşedintelui rus faţă de acest băieţel necunoscut”, scria Litvinenko pe Chechenpress.

Fostul spion KGB sublinia că Putin fusese filmat în timp ce molesta sexual mai mulţi băieţi. Acuzaţiilor de pedofilie li s-au adăugat alte dezvăluiri incendiare despre liderul de la Kremlin, care, potrivit lui Litvinenko, ar fi ordonat aruncarea în aer a unor apartamente aparţinând ruşilor. 293 de oameni nevinovaţi au fost ucişi pentru ca Putin să obţină sprijinul popular pentru a porni un nou război în Cecenia.

Deşi în mediul online s-a vorbit mult la vremea respectivă despre incidentul cu băiatul sărutat pe burtă, presa rusă pro-Putin a tăcut mâlc. Nenumărate camere video se aflau la faţa locului, mulţi cameramani au ridicat miraţi din sprânceană şi apoi s-a glumit enorm pe seama straniei pupături. Şi totuşi versiunea oferită publicului a sunat astfel: preşedintele rus s-a oprit, în drum spre Kremlin, pentru a vorbi puţin cu turiştii ruţi, americani şi francezi (RIA-Novosti). Putin venea se pare de la o întâlnire cu absolvenţii unei academii militare. L-a zărit pe copil într-un grup de turişti care vizita Kremlinul, s-a apropiat, a îngenunchiat şi l-a întrebat cum îl cheamă. “Nikita”, a răspuns copilul care a rămas cu gura căscată când a văzut că Putin îi ridică tricoul şi îl pupă pe burtică. Preşedintele rus s-a ridicat, l-a mângâiat uşor pe cap şi a plecat la treburile sale.

“Cred că nici nu mai e nevoie să spune că acuzaţiile domnului Litvinenko la adresa preşedintelui Putin sunt extrem de grave. Ar fi putut avea avea legătură cu acest asasinat?“, a precizat Sir Robert Owen, judecătorul care a condus ancheta publică menită să stabilească cine se face responsabil de otrăvirea fostului agent FSB (fostul KGB), instalat în Marea Britanie în 1999, după ce intrase în conflict cu liderul de la Kremlin.  

Fostul agent KGB Aleksandr Litvinenko a fost asasinat la “comanda unui stat”, a afirmat premierul britanic David Cameron la Davos, după publicarea raportului unui judecător britanic în care sunt incriminați Rusia și președintele rus Vladimir Putin. “Acest raport confirmă ceea ce noi am crezut dintotdeauna și ceea ce ultimul guvern laburist credea pe vremea acelui asasinat îngrozitor, adică faptul că el a fost comandat de un stat”, a declarat David Cameron din Elveția pentru posturile de televiziune britanice. “De aceea, precedentul guvern a decis să-i expulzeze pe diplomații ruși, să emită mandate de arestare și să refuze să coopereze cu agențiile de securitate ruse, măsuri care persistă', a mai spus premierul britanic. “Astăzi, am adăugat (la aceste măsuri) o înghețare de bunuri și am solicitat din nou autoritățile judiciare, pentru a vedea ce mai poate fi făcut”, a explicat Cameron.

Potrivit concluziilor enunțate joi de magistratul britanic Robert Owen, președintele rus Vladimir Putin a “aprobat probabil” uciderea opozantului rus Aleksandr Litvinenko la Londra, în 2006, de către doi agenți ruși.  Acest verdict riscă să reaprindă tensiunile cu Kremlinul, care a negat constant orice implicare în moartea opozantului rus, otrăvit cu poloniu-210, o substanță radioactivă extrem de toxică și aproape imposibil de detectat.

Andrei Lugovoi, fost agent KGB şi fostul bodyguard al lui Boris Berezovski, acum deputat în Duma de Stat, și Dmitri Kovtun, om de afaceri, s-a întâlnit pe 1 noiembrie, la un hotel din centrul Londrei, Aleksandr Litvinenko cu trei săptămâni înainte de moartea sa. De pe patul de spital, Litvinenko a lăsat cu limbă de moarte numele celui care a ordonat asasinarea lui. „Era încă în stare să vorbească, a putut să spună că Putin este responsabil pentru moartea sa”, a declarat văduva disidentului, Marina Litvinenko. Iar Ben Emmerson, avocatul văduvei, a adăugat că „Putin şi clica sa au legături cu crima organizată, cu cei care sunt dispuşi să-i elimine pe cei care le stau în cale, iar domnul Litvinenko a fost eliminat din acest motiv”.

Rusia a negat mereu orice legătură cu moartea lui Alexander Litvinenko. La fel cum s-a delimitat şi de alte cazuri de morţi suspecte - cel al jurnalistei Anna Politkovskaia, al magnatului Boris Berezovski şi al omului de afaceri Aleksandr Perepilicinîi, toţi opozanţi ai actualului regim de la Kremlin. Mai mult, Putina a sfidat opinia publică internaţională şi l-a decorat anul trecut pe Andrei Lugovoi, pentru “contribuția sa la dezvoltarea sistemului parlamentar rus și pentru rolul său activ în viața legislativă”.

La rândul său, Marea Britanie a pus intersele sale naţionale mai presus de adevăr astfel că, potrivit AFP, pentru a nu tensiona relațiile cu Rusia, guvernul britanic l-a obstrucționat permanent în desfășurarea anchetei pe judecătorul Robert Owen, desemnat să cerceteze circumstanțele decesului. Într-o scrisoare adresată acestuia și publicată pe 19 iulie 2013, ministrul britanic de interne Theresa May a admis că “relațiile internaționale au fost un factor în decizia luată de guvern” de a nu-i autoriza inițierea unei investigații publice, procedură care, aparent contrar numelui său, permite în sistemul judiciar britanic și consultarea unor documente confidențiale. (https://www.litvinenkoinquiry.org)

Fostul colonel FSB Alexandr Litvinenko a cerut azil în Marea Britanie după ce a anunţat că se pregăteşte asasinarea oligarhului rus Boris Berezovski. În Rusia, împotriva lui Litvinenko a fost deschis un dosar penal în temeiul articolelor privind „divulgarea secretelor de stat” și „trădare.”

Alexandr Litvinenko şi istoricul Iuri Felshtinski au scris și publicat în 2002 cartea „FSB explodează Rusia”, care susține că atacurile organizate de „ceceni” în anul 1999 au fost puse la cale de FSB cu scopul aducerii la putere a lui Vladimir Putin (cartea a fost inclusă în lista materialelor extremiste in Rusia). În plus, Litvinenko a fost un critic vocal al lui Putin, susținând că președintele a fost implicat în diverse activități criminale, tot el fiind cel care a ordonat asasinarea Annei Politkovskaia.

Andrei Lugovoi şi Dmitri Kovtun provin din aceeaşi şcoală militară şi au trecut prin KGB sau armată înainte de a deveni parteneri de afaceri. Pentru justiţia britanică nu există nicio îndoială că cei doi foşti spioni au transportat poloniul-210 care l-a ucis pe Litvinenko. Cei doi indivizi, vizaţi de justiţia britanică încă din 2007, au dezminţit întotdeauna acuzaţiile.

Comanditarii acţiunii lor fac parte, cu “foarte mare probabilitate”, din conducerea FSB, noua denumire a serviciilor secrete ruseşti, mai precizează judecătorul britanic Robert Owen.

Ambii sunt fii de militari şi se cunosc din anii 1970, când erau copii. “Locuiam în aceeaşi clădire, în care familiile noastre primiseră apartamente. Taţii noştri erau prieteni”, a declarat Dmitri Kovtun de la Moscova justiţiei britanice. Ambii au frecventat la Moscova Şcoala superioară de comandament militar a Sovietului Suprem. Născut în 1965, Kovtun o va absolvi în 1986, iar Lugovoi - născut în 1966 - în 1987.

Apoi, drumurile lor s-au despărţit: Dmitri Kovtun a plecat la post în Cehoslovacia, iar apoi în Germania de Est, în timp ce Lugovoi a fost integrat în prestigiosul regiment al Kremlinului, subordonat Direcţiei a 9-a a KGB, care asigura securitatea înalţilor demnitari ai partidului. După destrămarea URSS, Lugovoi şi-a păstrat atribuţiile în aceeaşi structură care nu şi-a schimbat decât numele în FSB şi a devenit numărul 2 în asigurarea securităţii premierului de atunci, Egor Gaidar.

În 1995, drumul său se intersectează cu cel al lui Boris Berezovski, unul dintre oligarhii economiei ruse care se îmbogăţise prin privatizări abuzive în anii 1990 şi care a preluat controlul asupra canalului de televiziune semipublic ORT.

Andrei Lugovoi a condus atunci serviciul de securitate al canalului ORT. În acele vremuri de lupte crâncene între oligarhi, fiecare îşi utiliza propriul serviciu de securitate în care lucrau numeroşi foşti membri ai serviciilor secrete pentru a spiona, compromite, doborî adversarii.

Condamnat la 15 luni închisoare în 2001 pentru că încercase să facă să evadeze un apropiat al lui Berezovski, el se lansează în afaceri după executarea pedepsei. În 2007, Lugovoi afirma că deţine parţial o uzină care producea băuturi tradiţionale.

Dar dacă Kovtun a rămas o prezenţă discretă când s-a declanşat scandalul după moartea lui Aleksandr Litvinenko, Andrei Lugovoi şi-a multiplicat interviurile, exerciţiu în care excela.

În decembrie 2007, el a obţinut alegerea sa ca deputat în Duma (camera inferioară a Parlamentului) pe lista partidului de extremă-dreaptă LDDR al lui Vladimir Jirinovski.

Lugovoi este nominalizat de Londra ca principalul suspect în asasinarea lui Aleksandr Litvinenko, dar preşedintele Vladimir Putin îl decorează în martie 2015 pentru “importanta sa contribuţie la dezvoltarea sistemului parlamentar rus şi pentru rolul său activ în legislaţie”.

Parcursul lui Dmitri Kovtun după prăbuşirea URSS este mai sinuos. Potrivit fostei sale soţii, care a depus mărturie în faţa justiţiei germane, el ar fi dezertat din armată în 1992 pentru a rămâne în Germania şi ar fi ocupat până în 2003 mai multe locuri de muncă precare în Hamburg. “Între 1986 şi 2003, nu l-am întâlnit pe Lugovoi decât de trei ori”, a declarat Kovtun justiţiei britanice.

Reîntâlnindu-se la Moscova în 2003, cei doi s-au asociat în diverse afaceri care i-au dus la Londra în octombrie 2006.  Ei s-au întâlnit de mai multe ori cu Aleksandr Litvinenko şi apoi în1 noiembrie 2006, într-un bar al Hotel Millenium din Londra. În acea zi, fostul agent FSB s-a contaminat bând ceai în compania lor. Urme de poloniu au fost găsite în avioanele şi camerele hotelurilor prin care au trecut Lugovoi şi Kovtun, atât când s-au dus, cât şi la întoarcerea de la Londra.

După declanşarea scandalului, cei doi bărbaţi - ei înşişi contaminaţi cu poloniu - au fost internaţi în acelaşi spital, iar apoi drumurile lor s-au despărţit din nou. “Nu am mai avut nicio relaţie cu Andrei Lugovoi din 2009”, a declarat Dmitri Kovtun anchetatorilor.