Pericolul din deșeuri. Spitalele românești, focare de infecție

14-04/11-laborator-evz-465x390
Autor: | | 1 Comentarii | 511 Vizualizari

Mai bine de jumătate din spitale, policlinici și laboratoare nu respectă procedurile de gestionare a deșeurilor medicale. Cele mai mari riscuri sunt la cabinetele ginecologice, dermatologice sau stomatologice.

Toate materialele utilizate zilnic în unitățile spitaliceliști, cabinete și laboratoare, de la ace de unică folosință, pansamente, până la fiole și recipiente pentru analize, reprezintă deșeuri cu regim medical și ar trebui eliminate. Problema este că nu toate spitalele dispun de crematorii, iar în cele în care există, totuși, astfel de dotări, nu se ridică la standardele impuse de Uniunea Europeană.

Fiind vorba de deșeuri cu potențial infecțios mare, colectarea, transportul și distrugerea lor trebuie făcută de firme specializate, la costuri destul de mari. Este și motivul pentru care, deși România are o legislație în domeniul gestionării deșeurilor aliniată la normele europene, puține spitale ajung să o pună în practică.

„Resturile” de la dializă, cel mai greu de distrus

Cifrele sunt alarmante: doar 40% din unitățile medicale respectă procedurile, au apreciat mai mulți experți la un workshop care a avut loc, recent, în cadrul Târgului Internațional de Medicină și Farmacie Rommedica. „Gestionarea deșeurilor periculoase costă zeci, sute de mii de euro în unitățile spitalicești cu peste o mie de paturi. În prezent, în România, cerințele legale aplicabile nu sunt 100% îndeplinite. Estimez că doar în proporție de 40% suntem conform cu legislația”, a atras atenția Mariana Condac, șefa Laboratorului de protecția mediului din cadrul Spitalului Militar Central, unul din primele care a implementat proceduri moderne de gestionare a deșeurilor, în proporție de 98%.

Micii generatori - cabinetele de parter de bloc, laboratoarele de analizesunt și cei mai periculoși, întrucât la nivelul lor nu există un control strict. De asemenea, deșeurile rezultate în urma dializei sunt foarte dificil de neutralizat chiar și prin incinerare”, a explicat și Andrei Ionel Patrut, director de marketing într-o companie ce activează în domeniul consultanței tehnice și desfacerii de produse pentru sectorul medical.

Metale grele și virusuri

Deși la capitolul deșeuri medicale stau destul de bine, managerul Spitalului Universitar din Capitală susține că în unitatea pe care o conduce sunt probleme cu epurarea apelor uzate. „Una este să clorinezi apele uzate, alta e să ai o stație de epurare care să rezolve problema apei pe termen lung. Însă asta presupune o investiție foarte mare. Riscuri există, pentru că apele uzate pot conține metale grele, bacterii, virusuri”, ne-a declarat managerul SUUC, medicul Cătălin Cârstoiu. Deși în statistici stăm bine, din cauza subraportării, numărul infecțiilor intraspitalicești este în creștere, atrag atenția epidemiologii. Cel mai mare pericol de îmbolnăvire este în secția de terapie intensivă.

Spitalele și laboratoarele au probleme cu gestionarea deșeurilor. Nu e de mirare, având în vedere că infecțiile intraspitalicești sunt în floare

Risc de mutații bacteriene grave

Cele mai mari riscuri generate de deșeurile medicale sunt legate de posibilitatatea contractării hepatitei B și C sau HIV, în urma înțepării cu ace contaminate sau în urma contactului cu sângele sau alte fluide ce conțin sânge contaminat, cu răni deschise sau membrane mucoase. Existența în spitale a bacteriilor rezistente la antibiotice și dezinfectante sporește pericolul reprezentat de gestionarea incorectă a deșeurilor. A fost demonstrat, de exemplu, că plasmidele din probele de laborator prezente în deșeuri au fost transferate bacteriilor indigene, dând naștere unor mutații periculoase. Cele mai vulnerabile categorii sunt medicii și asistentele, dar și pacienții și rudele lor. Studii efectuate în SUA estimează că 12.000 de lucrători din sistemul sanitar, a căror activitate presupune contactul cu sângele, sunt infectați cu virusul hepatic B, în fiecare an.

„La acest capitol, spitalele nu sunt la superlativ. Apele uzate pot fi contaminate cu metale grele, bacterii etc.” CĂTĂLIN CÂRSTOIU, manager Spitalul Universitar




Alte articole din categoria: Fapt divers

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro
loading...