Peripețiile lui Radu Beligan cu Securitatea

Peripețiile lui Radu Beligan cu Securitatea

În anii 60’, actorul a fost trimis la Paris pentru a aduna în sala de spectacol membri ai exilului românesc și pentru a-i convinge să se întoarcă în țară. Ce i-a replicat Eugen Ionescu

În arhiva Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Statului (CNSAS), cercetătorii au descoperit un dosar al SIE care-l privește pe marele actor Radu Beligan.

În urmă cu 50 de ani, trupa lui Beligan a fost trimisă la Paris pentru a juca piesa Rinocerii, a lui Eugen Ionescu

Documentul a fost redactat de maiorul de Securitate Victor Hoștiuc și a fost întocmit în baza declarațiilor lui Radu Beligan, imediat după ce actorul s-a întors de la un turneu de la Paris, el fiind atunci director al Teatrului de Comedie.

Ne puteți urmări și pe Google News

„Repatrierea” valorilor

Regimul de la Bucureşti începuse, din 1960, o deschidere către valorile exilului românesc, încercând ca prin vizite ale acestora în România să-i convingă de „progresele” pe care le făcuse ţara şi să se legitimeze în același timp. ”...Am discutat cu Radu Beligan despre posibilitatea venirii și altor fugari la spectacolele Teatrului de Comedie (la spectacolele din Paris - n.r.). Dacă aceștia vor intra în vorbă cu el sau cu alți componenți ai ansamblului, să nu-i respingă, ci să le explice realitățile din țară. S-a precizat însă, cu această ocazie, să se acorde atenție elementelor cu oarecare suprafață, parte dintre ele fiind cunoscute de Radu Beligan, ca: Constantin Virgil Gheorghiu, Emil Cioran, Mircea Eliade și alții”, arată Hoștiuc în raportul predat DIE.

Beligan a povestit securistului că Eugen Ionescu a venit la spectacol chiar înainte de a se ridica cortina, tocmai pentru a evita publicitatea și, cu puțin timp înainte de finalul piesei „Rinocerii”, marele dramaturg ar fi strigat „Bravo, Beligan!” și ar fi început să aplaude înaintea celorlalți spectatori.

Invitați la masă

După spectacol, întreaga trupă a fost invitată la masă, acasă la Ionescu și petrecerea a continuat până la 4 dimineața.

După această întâlnire, Beligan s-a mai văzut de două ori cu Ionescu într-o vilă din apropierea Parisului, fiind invitați împreună cu Eugen Jebeleanu de fratele dramaturgului Mihail Sebastian. Cu aceste ocazii, Ionescu s-a interesat de situația din țară, și-a amintit episoade din tinerețe, din armată, a cântat cântece ostășești și populare românești.

FOTO: Eugen Ionescu, 1909 - 1994, a fost membru al Academiei Franceze și este considerat inventatorul teatrului absurd

Dosarul „Pșapoarte x462”

În același document al CNSAS, se precizează că Radu Beligan este titularul unui dosar fond informativ deoarece în perioada 1946 - 1969 a fost urmărit pentru „legături cu ziaristul S.A., pentru că avea manifestări dușmănoase, cosmopolite și încearcă să introducă idei occidentale în teatru, iar în 1969 a fost semnalat cu intenții de evaziune”. Beligan este și titularul dosarului Pașapoarte X 4642, ce conține memorii și adrese de solicitare vize, aprobări de partid pentru avizare pozitivă în vederea deplasării în străinătate. „Nu a fost identificat niciun document care să ateste recrutarea sa de către Securitate”.

„Care Beligan, nu cunoaștem pe nimeni cu acest nume...”

„Vezi, Beligane, oamenii se cunosc prin muncă. Eu te vedeam ca pe un om amabil, politicos, însă după ce te-am văzut jucând în piesa mea te consider un adevărat prieten. Aș da curs invitației tale de a veni în țară, dar ce se întâmplă dacă, într-o noapte, după ce ne-am despărțit de la un chef, mă culc la hotel, iar când mă trezesc, te caut și mi se răspunde: <>. Caut atunci Comitetul pentru cultură și mi se răspunde: <>. Spune-mi, Radule, ce fac în această situație?”, a mai relatat Radu Beligan.

Despre viața lui Ionescu la Paris, actorul a afirmat că acesta nu are prieteni, în afară de fratele lui Mihail Sebastian (Hector Sebastian), care avea o mare influență asupra lui. Tot atunci, Ionescu i-ar fi dat lui Beligan numărul de telefon secret la care putea fi găsit oricând.

Adeverința CNSAS

În încheierea discuției, Radu Beligan a afirmat că Eugen Ionescu ar putea veni în țară la toamnă sau în iarna anului 1966, „dar că nu trebuie forțate lucrurile”. „În concluzie, raportăm că Teatrul de Comedie și Radu Beligan, în special, au produs o bună impresie asupra lui Eugen Ionescu și că se poate acționa în continuare pe acestă linie, pentru a-l influența pozitiv pe Eugen Ionescu”, mai notează maiorul Hoștiuc după discuția cu Beligan.

Având în vedere că o decizie recentă a Curții Constituționale a stabilit că simplele relatări ale ofițerilor de Securitate nu sunt suficiente pentru a declara pe cineva colaborator al Securității, CNSAS a decis să elibereze pe numele lui Ionescu o adeverință de necolaborare cu Securitatea. Nota Consiliului a fost publicată pe site-ul instituției, în urmă cu trei luni.