Minunile României

Peştera Scărişoara, palatul de cleştar de sub pământ

Autor: | miercuri, 09 iulie 2008 | 1 Comentarii | 0 Vizualizari
Pe un vârf de munte, în Apuseni, un hău imens bine ascuns într-o pădure de brad duce spre unul dintre cei mai mari gheţari subterani din Europa.

Cum coteşti din Câmpeni spre Arieşeni, peisajul se schimbă brusc. Blocurile lasă locul caselor cu acoperişuri ascuţite înconjurate de brazi şi pensiunilor colorate, ridicate recent fără prea mari restricţii arhitecturale.

Odată ajuns în comuna Scărişoara, nu te aştepta să găseşti aici celebra peşteră. Trebuie să mai mergi vreo 15 kilometri până în comuna Gârda de Sus. Abia aici, în centrul satului, găseşti un indicator spre satul Gheţar. (Până la începutul veacului trecut, comuna Scărişoara era extrem de întinsă, însă, în urma unei reîmpărţiri administrative, ea a fost divizată în trei, apărând astfel comunele Gârda de Sus şi Arieşeni.)

Din Gârda de Sus mai faci vreo doi kilometri pe asfalt, până când drumul se bifurcă. Drumul din dreapta spre „gheţar“ are 18 kilometri, a fost odată asfaltat, acum se lucrează la reabilitarea lui şi, poate, va fi terminat peste trei ani. Drumul din stânga e mai scurt şi nu a fost asfaltat niciodată, deci e mai greu de străbătut cu maşina. După doi kilometri de la bifurcaţie, urcă brusc în dreapta cu o serpentină brutală. Pe la a treia serpentină întâlneşti trase pe dreapta câteva maşini ai căror proprietari au preferat să urce şase kilometri pe jos, decât să se ducă cu maşinile pe bolovani.

Afacerea moţului


Pe drum apare un IMS proaspăt vopsit în albastru, cu tapiţeria refăcută. E ticsit cu turişti cu chelii şi bărbi albe. Daniel Marin (47 de ani), proprietarul vehiculului mai bătrân decât el cu vreo doi ani, pare a fi singurul care câştigă bani de pe urma faptului că drumul spre Gheţar este în ultimul hal. Ia turiştii de jos, din Gârda, îi taxează pe fiecare după posibilităţi, îi duce sus, îi aşteaptă şi-i cară înapoi de unde i-a luat.

„E democraţie, ceri cât vrei şi primeşti cât poţi! Le iau 15 lei, iar dacă-i plină maşina îi mai las şi la 10 lei de căciulă. Pe nemţi îi mai bărbieresc de vreo 20 de lei de căciulă, că au de unde să dea“, spune şoferul bătrânului IMS.

IMS-ul îi lasă pe turişti în pădurea care se află la intrarea în avenul peşterii. Încep să coboare împreună cu alţi turişti care aşteptau să se alcătuiască grupul de minimum 10 persoane cu care se intră în peşteră. Cele 220 de trepte sunt o provocare.
 
Mai ales ultimele 20, înclinate, ude şi lipsite de balustrada de pe partea stângă, înlocuită cu o sârmă oţelită de care toţi turiştii se agaţă disperaţi. Balustrada şubredă de lemn nu conferă nici ea mai multă încredere.
 
Pe pasajul de lemn amplasat pe gheţar mai ai parte de o încercare grea dacă nu observi o scândură ruptă. Şi ai toate şansele să nu o observi pentru că-ţi ia ochii foca de gheaţă care iese de undeva din gheţar şi deschide larg gura spre fărâma de lumină naturală de la intrare.

Roteşti puţin privirea şi dai de numeroase stalactite şi stalagmite şi de muntele de gheaţă aflat sub tine.

Supliment de ofertă: clătite, broşuri, DVD-uri


La ieşire simţi că te sufoci. Scăpat de stresul dificilei coborâri, abia la ieşire îţi dai seama că, de fapt, în 48 de metri (cât este de adânc avenul) ieşi de la 1 grad Celsius, la 30.
 
La plecare, pe lângă cei 5 lei daţi pe bilet, parc-ai mai fi tentat să mai scoţi din buzunar 2 lei pentru o clătită cu brânză, servită la o tonetă adusă lângă intrare, vreo 20 de lei pe o broşură cu imagini despre Parcul Natural Apuseni, sau 25 de lei pentru un DVD - 3 D cu aceeaşi temă.

Din ofertă mai fac parte kitsch-uri de plastic lângă obiecte de artizanat (în special vase din lemn), sau pahare cu afine, la 3 sau 5 lei, în funcţie de cantitate, vândute de trei fetiţe timide care spun că din banii câştigaţi astfel vor putea să-şi cumpere cele de trebuinţă pentru „la toamnă, la şcoală“.

INTRĂ AICI PENTRU A VOTA

LEGENDĂ

„Solomatul“ care fură fete

Poveştile din bătrâni spun că în peştera de la Scărişoara trăia, în vremuri vechi, un balaur pe care localnicii îl numeau Solomat. Acesta fura câte o fată frumoasă, fie în Noaptea de Anul Nou, fie în noaptea dinaintea Târgului de Fete de la Găina (în funcţie de varianta poveştii) şi le ascundea într-un palat de gheaţă pe care niciunul dintre localnici n-a avut ocazia să-l vadă. O altă legendă spune că, în spatele formaţiunii calcaroase numite „La brazi“, există două bazine tot timpul pline cu apă. Cine se aşază în genunchi, îşi descoperă capul şi bea apa direct cu buzele şi-şi pune o dorinţă, îşi va vedea visul cu ochii. Condiţia este să respecte „ritualul“ şi, timp de cel puţin un an, să nu divulge nimănui dorinţa pusă.


Directorul Institutului de Cercetări Speologice „Emil Racoviţă“ din Cluj-Napoca, Bogdan Onac, spune că gheţarul de la Scărişoara se deosebeşte de orice alt gheţar de acest gen din lume. Din punct de vedere ştiinţific, peştera şi gheţarul mai au încă multe necunoscute. „Prin 1921, Racoviţă scria că peştera de la Scărişoara va fi o peşteră pentru viitor, pentru cercetări interdisciplinare de lungă durată, care vor duce la descoperiri importante. Cu cuvintele lui în minte cobor de fiecare dată la gheţarul de la Scărişoara. Ce au austriecii sau elveţienii prin peşterile lor cu gheaţă păleşte în faţa stalactitelor, stalagmitelor şi draperiilor de gheaţă de la Scărişoara. Spaţiul peşterii este cu totul extraordinar, iar din punct de vedere ştiinţific acesta adăposteşte un adevărat tezaur. De exemplu, colegul meu Iosif Viehmann a descoperit un proces inedit, cel prin care se formează aşa-zisele perle de peşteră, în timpul procesului de îngheţare. La început apa îngheţată elimină un fel de făină de perle, care se adună în cuiburi, apoi în conglomerate“, explică Onac.

VOX POPULI

„Aşa, sălbatică, este fascinantă“

Marius Ghindă, 31 de ani (şomer), Bucureşti: „E cu totul altceva decât ce-am văzut până acum: o peşteră impresionantă în primul rând prin dimensiuni“.

Romică Ilucă, 40 de ani (mecanic de locomotivă), Timişoara: „Peştera Scărişoara e foarte frumoasă, dar mai are nevoie de amenajări, de publicitate şi de drum de acces“.

Rudi Müller, 60 de ani (fizician - pensionar), München: „Am văzut mai multe peşteri în viaţa mea, dar aceasta este cu totul diferită. N-aş compara-o cu ce-ar fi dacă ar fi «sufocată» de turişti. Aşa, sălbatică, este fascinantă“.
 
Mariana Gunterstorfer-Mariş
, 36 de ani (gastronom), Satu-Mare: „E una dintre minunăţiile naturale ale României. Vin din străinătate aici în fiecare an. Nu oriunde se poate vedea aşa ceva“.

DATE TEHNICE

100.000 de metri cubi de gheaţă

DIMENSIUNI

> lungime totală - 720 de metri
> adâncime - 105 metri
> grosimea stratului de gheaţă - între 12 şi 36 de metri
> volum - 100.000 de metri cubi de gheaţă

VECHIME. Minimum 3.700 de ani

TEMPERATURA

> vara: 1 grad Celsius
> iarna: -7 grade Celsius

LOCALIZARE. Comuna Gârda de Sus, la aproximativ 40 de kilometri de oraşul Câmpeni, în munţii Apuseni, în nord-vestul judeţului Alba, aproape de graniţa cu judeţul Bihor.

ACCES AUTO. Câmpeni - Albac - Scărişoara - Gârda de Sus

ALTE OBIECTIVE TURISTICE.

> Gârda de Sus: biserica-monument ridicată la 1792, moara cu apă veche de 300 de ani.
> În zonă: Vârful Bihor (1.800 m), cascada Vârciorog, Groapa Ruginoasă, Peştera Poarta lui Ionele, Gheţarul de la Vârtop, Cheile Ordâncuşei, Peştera Coiba Mare, Izbucu Tăuz (un „sifon“ natural adânc de 80 de metri şi larg de 10 metri), Coteţul Dobreştilor (un rezervor natural de apă aflat în subteran) şi Avenu Zgurăşti alături de Peştera Zgurăşti.

CAZARE. Zeci de pensiuni în Scărişoara, Gârda de Sus şi Arieşeni, catalogate de la una la trei margarete, cu preţuri de la 40 la 100 de lei pe noapte, pentru o persoană. Toate localităţile sunt racordate la reţeaua de energie electrică.
 
MASA. Un meniu complet pe zi costă între 70 şi 100 de lei de persoană.

SEMNAL GSM. Bun, atât în reţeaua Vodafone, cât şi în Orange.

INTRĂ AICI PENTRU A VOTA

Despre campanie...

CAMPANIE EVZ: Cele 7 minuni naturale ale României

Cheile Nerei, comoara ascunsă din Munţii Banatului

Vulcanii Noroioşi, locul unde bolboroseşte pământul


SPUNE-TI PAREREA

Libertatea

B1

RTV

Realitatea

Unica

Ziare.com

Capital

Doctorul Zilei

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.