Studiul privind analiza forței de muncă la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, aferent anului 2015 este o analiză la rece prin care se identifică pricipalele coordonate ale structurii forței de muncă în toate cele opt regiuni de dezvoltare ale țării, la nivelul anului trecut. Concluziile sunt îngrijorătoare și se impune, de urgență, o strategie coerentă din partea statului.
„Patronatul Investitorilor Autohtoni își propune ca obiectiv central să ofere informații publice cu privire la capacitătea investitorilor români care, din păcate, este ignorată și subevaluată de către autorități”, a declarat Cristian Pârvu, președintele PIAROM în debutul conferinței de presă desfășurată astăzi. În acest sens, oraganizația a realizat, sub coordonarea dr. Mihai Cioc „Studiul privind analiza forței de muncă la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, aferent anului 2015”. O analiză la rece prin care se identifică pricipalele coordonate ale structurii forței de muncă în toate cele opt regiuni de dezvoltare ale țării, la nivelul anului trecut. Indicatori care ar trebui să fie luați în considerare în proiectarea și implementarea oricărei politici publice cu impact asupra mediului de afaceri și dezvoltării regionale.
Cu industria textilă nu poți să ajungi să ai valoare adăugată mare
Din nefericire, concluziile la care s-a ajuns sunt triste și impun de urgență o intervenție definitorie a autorităților, care trebuie să aibă la bază o strategie coerentă, pe termen lung, iar PIAROM trage un semnal de alarmă. Mai exact, o serie de ipoteze vehiculate în spațiul europen cu privire la România se confirmă: regiunea București-Ilfov este mai dezvoltată, în timp ce altele sunt subdezvoltate și fără potențial real de creștere în planul competivității pe termen mediu și lung; există o specializare a economiei românești pe domenii necompetitive (cum ar fi industria textilă), care generează valoare adăugată scăzută, iar forța de muncă este ieftină și necalificată. Aspect care produce un impact economic semnificativ atât pe termen scurt (reflectat în puterea de cumpărare a populației), cât și pe termen lung, când veniturile scăzute ce caracterizează sectoarele economice pe care se specializează economia românescă nu vor genera suficiente contribuții la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale, pentru a asigura sustenabilitatea sistemului de pensii și a sistemului sanitar public, fapt ce va conduce fie la creșterea presiunii fiscale asupra contribuabililor, fie la scăderea vieții persoanelor vârstnice și a actului medical.
Ne puteți urmări și pe Google News
România a devenit depozitul de forță de muncă necalificată și ieftină a Europei!
„Forța de muncă necalificată a crescut cu 8%, iar acestă tendiță se va menține și în următorii ani. În antreprenoratul românesc este o lipsă acută de cadre specializate”, a afirmat Anca Vlad, președintele fondator PIAROM. România a devenit un fel de depozit de forță de muncă ieftină, necalificată pentru Europa. Motivele pe care am ajuns în acestă situație dezastroasă ar fi pe de o parte valurile de migrație a românilor spre țările occidentale în principal, demarate în 2002, dar continuate și pe parcursul 2004-2008, dar și deficiențele învățământului românesc. Pe de o parte, s-au deființat școlile de arte și meserii, școlile profesionale, greșeală crucială pe care acum autoritățile se chinuie din răsputeri s-o repare, prin reintroducerea în sistem a acestor „unități de producție” a cadrelor cu calificare medie, iar, pe de altă parte, învățământul la nivel liceal a devenit foarte dificil, în urma bacalaureatului mulți absolvenți ratându-l și îngroșând rândurile celor fără nici un fel de specializare. Se pare că autoritățile nu realizează că învățământul nu se adresează numai savanților, trebuie să fie pregătite și cadre medii! Nenorocirea este că nu există o sincronizare între Ministerul Muncii și cel al Educației în legătură cu învățământul profesional, fapt remarcat și de Valentin Ionescu, secretar de stat la Ministerul Muncii. Cert este că din rândul „meseriilor” din sistemul privat cea mai răspândită în România este cea a transporatorilor, adică a șoferilor de tir (128.000 cu contract de muncă în 2015, care probabil acum au ajuns la aproximativ 145.000), Mai mult de jumătate din Balanța BNR fiind echilibrată prin banii aduși prin servicii transportatorilor internaționali rutieri. Și culmea că acest sector economic nu este deloc spijinit de către stat. Cât privește situația industriei românești aici situația se menține la fel de gravă, studiul realizat de către Institutul Național de Cercetări Economice de sub egida Academiei Române, reprezentat de prof.dr. Constantin Ciutacu, sub titulatura „Descompunerea și recompunerea structurilor industriale din România” fiind mai mult decât edificator.
Recomandările noastre
