Ridicarea restricţiilor pentru românii şi bulgarii care vor să muncească în Spania, Danemarca sau Grecia este mai mult o măsură de formă, care nu va afecta pieţele muncii din ţările implicate, afirmă analiştii economici.

Criza a lovit deja aspru în sectoarele care necesitau cea mai multă forţă de muncă, respectiv construcţiile şi turismul, astfel că imigranţilor le este din ce în ce mai greu să-şi găsească un serviciu. Specialiştii estimează că măsura ar putea fi, mai degrabă, o avertizare pentru ca localnicii ţărilor din Vest să se abţină de la greve sau de la eventuale mişcări de stradă. Toate statele Uniunii Europene sunt ameninţate de creşterea şomajului, pe fondul crizei financiare aflate în plină desfăşurare.

Imigranţii, în concurenţă cu muncitorii naţionali

Grecia a decis în ultima zi a anului 2008 să permită accesul liber pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, din 1 ianuarie 2009, după ce Spania şi Danemarca luaseră decizii similare la începutul lunii decembrie. Măsura celor trei guverne nu va revoluţiona însă piaţa muncii, tocmai în contextul crizei financiare, susţin specialiştii. „Totul este legat de această criză economică. Oamenii nu se mai duc la pomul lăudat, astfel că, în opinia mea, este mai degrabă o presiune împotriva muncitorilor naţionali, pe care-i ameninţă cu forţa de muncă ieftină“, susţine Ilie Şerbănescu, analist economic. Sigura şansă a românilor este, de altfel, tocmai dispoziţia de a accepta condiţii de muncă mai proaste decât spaniolii sau grecii, de exemplu. „Ar putea avea astfel şanse mai mari de angajare“, sugerează consultantul financiar Bogdan Baltazar. În jur de 100.000 de şomeri români în Spania

Problema este însă că aceste locuri de muncă sunt din ce în ce mai puţine. „Interdicţiile din piaţa muncii nu i-au împiedicat pe români să ia cu asalt Spania atunci când aici îşi găseau cu uşurinţă un loc de muncă. Dacă acum vor să se întoarcă acasă este nu pentru că munceau ilegal, ci pentru că nu mai au unde“, declară analistul economic Liviu Voinea, de la Grupul de Economie Aplicată (GEA).

Dintre cele trei noi porţi deschise pentru muncitorii români, cea mai atractivă este Spania. Oficial, aici sunt înregistraţi în jur de 800.000 de români, dar numărul lor real ar putea depăşi un milion. În prezent, cifra românilor rămaşi fără un loc de muncă se situează în jurul a 100.000 şi ar putea creşte până la 130.000 în următoarele luni, potrivit unui studiu al Universităţii Rey Juan Carlos I, realizat în cadrul campaniei „Hola, soy Rumano“, iniţiată în toamna anului trecut de Agenţia pentru Strategii Guvernamentale. Doar 25.000 de lucrători beneficiază de indemnizaţie din partea statului spaniol. În aceste condiţii, mulţi se pregătesc să se reîntoarcă în ţară. Reprezentanţii comunităţilor de români spun că locuri de muncă se mai pot găsi doar pentru muncitorii calificaţi - ca de exemplu cofetari sau frizeri şi lucrători în agricultură.

Datele oficiale arată că românii sunt ca număr a patra comunitate de străini din Grecia, după albanezi, bulgari şi ucraineni. Aproape 20.000 dintre aceştia lucrează cu contracte legale, dar estimările indică alte câteva zeci de mii de muncitori „la negru“, mai ales în construcţii şi la cules de măsline şi de portocale. În Danemarca, în schimb, sunt înregistraţi oficial doar câteva mii de români.

În România, rata şomajului se situează în prezent în jurul a 4%, dar până la finele anului ar putea ajunge la peste 8%. EFECTELE CRIZEI

Şomaj în creştere în toate ţările

Cele trei ţări care şi-au deschis piaţa muncii pentru români au deja din ce în ce mai mulţi şomeri. În cea mai delicată situaţie se află Spania, care se confruntă cu cea mai mare rată a şomajului din Uniunea Europeană - 12,8% în luna noiembrie a anului trecut, ceea ce reprezintă un record pentru ultimii 12 ani. Analiştii economici estimează că şomajul ar putea ajunge chiar la 20% în 2010, ca urmare a prăbuşirii pieţei construcţiilor. Acest lucru, combinat cu salariile mici, ar putea provoca mişcări de stradă şi greve, aşa cum s-a întâmplat în anii ’80.

Statul spaniol oferă ca ajutor de şomaj 70% din salariu timp de aproape doi ani, în funcţie de perioada în care muncitorii au cotizat la asigurările sociale. Cu aproape trei milioane de şomeri, majoritatea rămaşi fără joburi în 2008, statul va fi bun de plată până anul viitor, timp în care va trebui să facă faţă unei depresii acute de pe piaţa muncii. Aceasta s-a schimbat odată cu venirea celor aproape cinci milioane de imigranţi. În ultima perioadă, spaniolii disperaţi după pierderea jobului din construcţii s-au aruncat asupra posturilor de culegător de fructe sau personal de serviciu, înlocuindu-i pe imigranţi, se arată într-o analiză Reuters. Rămaşi în stradă, mii de andaluzi s-au înscris la cules de măsline - recolta din decembrieianuarie, potrivit unei agenţii de plasare a forţei de muncă. Soluţia lor i-a distrus pe africani. Aceştia din urmă stau acum pe străzi sau în adăposturi, ameninţând să devină o problemă socială.

În Grecia, rata şomajului a ajuns la 7,2% în cel de-al treilea trimestru al anului trecut, potrivit oficiului local de statistică. Estimările indică însă că numărul şomerilor se va mări în perioada următoare din cauza încetinirii creşterii economice. Comisia Europeană estimează că economia Greciei va avea o creştere de 2,5% în acest an, faţă de 2,7%, cât estimase iniţial guvernul elen. „Din cauza înrăutăţirii situaţiei economice mondiale, va scădea numărul vizitatorilor, fapt ce va afecta drastic piaţa muncii din sectorul turistic. În acelaşi timp, reducerea consumului îi va trece pe linie moartă pe unii comercianţi, care vor tăia din joburi. Aceste lucruri se vor întâmpla înainte de prima jumătate a lui 2009“, a afirmat Nikos Magginas, economist la Banca Naţională.

Chiar dacă Danemarca este, pe moment, o piaţă destul de stabilă, viitorul nu se anunţă lipsit de griji. Şomajul a început să crească în octombrie 2008, dar a rămas aproape de cel mai scăzut nivel din istorie. Prognozele indică o creştere la 3,2% în 2009, de la 1,8% în 2008.