La ședința Consiliului General al Municipiului București de ieri, cetățenii au solicita Primăriei Municipiului București o informare mai bună despre Planul de Mobilitate Urbană Durabilă București – Ilfov 2016-2030 (PMUD BI 2016-2030). După mai multe discuţii în contradictoriu, aleşii generali au decis să să scoată de pe ordinea de zi proiectul.

Mai multe asociații civice și grupuri de inițiativă bucureștene, membre ale Rețelei Civice București, ca reprezentante ale cetățenilor din cartierele capitalei, au cerut alşilor generali să amâne aprobarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă București – Ilfov 2016-2030 (PMUD BI 2016-2030), proiect complex, important, dar insuficient promovat și cunoscut publicului până acum, susţin reprezentanţii societăţii civile.

Contactat de EVZ, prefectul Capitalei, Nicolae Petrovan, a explicat că proiectul a fost retras pentru că nu ar fi stat suficient în dezbatere publică.

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă BI (PMUD BI 2016-2030) este un document strategic și un instrument de politică de dezvoltare, complementar Planului Urbanistic General (PUG), folosind un model de transport (software), având ca scop îmbunătăţirea accesibilităţii şi buna integrare a diferitelor moduri de mobilitate şi transport în regiunea Bucureşti-Ilfov.

Ce prevede planul de mobilitate:

  ”Proiectul privind construirea celor 100 de km de piste pentru biciclete”, menționat în comunicat, nu există. Din 2014, de când Ministerul Mediului a alocat Primăriei Capitalei 10 milioane de Euro pentru realizarea de infrastructură pentru biciclete, niciun primar n-a urmat procedurile pentru realizarea vreunui proiect. De fapt, alocarea banilor a fost un demers discutabil, în lipsa unui proiect concret. Din informațiile pe care le avem, nu a fost începută munca nici măcar la studiul de fezabilitate, demers fără de care  legislația nu permite realizarea unui proiect;

  Realizarea de piste pentru biciclete nu este dependentă de Planul de Mobilitate Urbană Durabilă. Motivul pentru care nu s-a realizat infrastructură viabilă pentru biciclete în București este că nu a existat voință din partea celor care au administrat orașul;

ADVERTISING   inRead invented by Teads

  Agenția de Protecție a Mediului București a acordat aviz de mediu pentru Planul de Mobilitate Urbană Durabilă București-Ilfov pe 13 decembrie 2016. https://goo.gl/UWBvHz. Un astfel de aviz se emite după îndeplinirea unor condiții stabilite de Directivele europene de protecție a mediului, nu după criterii politice, așa cum se sugerează în comunicat. De exemplu, aceste condiții încă nu sunt îndeplinite, cetățenii având dreptul să conteste eliberarea avizului. Dealtfel, asociația OPTAR a trimis deja plângere prealabilă pentru nerespectarea condițiilor obligatorii pentru acordarea avizului. Printre motivele invocate se află și neasumarea de către Primăria Capitalei a principiilor planificării mobilității urbane. Am oferit în document un singur exemplu: suspendarea activităților ViaSport de pe bulevardul Kiseleff, contrar recomandărilor făcute de specialiști. Documentul poate fi studiat on-line. https://goo.gl/QFmwM2 ;

  Primăria Capitalei nu are fonduri pentru implementarea unui sistem eficient de bike-sharing. În plus, acesta ar fi ineficient, în lipsa unei infrastructuri adecvate pe care să se poată circula în siguranță cu bicicleta. La pagina 505 din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă sunt prezentate condițiile minime pe care ar trebui să le îndeplinească acest sistem. Costurile de achiziție, dar și cele de întreținere sunt foarte mari, în cazul unui sistem viabil care să justifice investiția. Un sistem sub-dimensionat este deja în București, fară niciun rezultat onorabil. Iar lipsa acestor rezultate este cauzată de nerespectarea celor două condiții: existența unei rețele de trasee pentru biciclete și respectarea densității de stații prevăzute de normele internaționale;

  Eventuala punere pe ordinea de zi a sedinței Consiliului General al Municipiului București a proiectului de adoptare a PMUD (Planul de Mobilitate Urbană Durabilă) s-ar face prin încălcarea legii, deoarece proiectul de hotărâre nu a fost supus dezbaterii publice. Un astfel de plan pune accent pe respectarea unor principii, consultarea cetățenilor fiind principiul de bază. Pe tot parcursul dezvoltării programului, acest principiu a fost încălcat, primăria aruncând vina pe coordonatorul proiectului, BERD (Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare). De altfel, contestarea avizului de mediu are printre motive tocmai faptul că cetățenii nu au fost implicați în dezvoltarea planului, așa cum prevăd directivele europene. Dealtfel, acesta este un motiv pentru care, conform normelor legale din România care transpun normele europene, acest plan nu trebuia să primească avizul de mediu. Trebuie precizat că doamna primar Primar Gabriela Firea a refuzat punerea pe ordinea de zi a proiectului de hotărâre pentru informarea cetățenilor. Proiectul (https://goo.gl/E1wbXb) si Expunerea de motive (https://goo.gl/jmt0g2) au fost depuse pe 24 octombrie 2016 la Registratura Primăriei Capitalei, câte un exemplar pentru Cabinetul Primarului General (nr. înregistrare 1461252) și câte unul pentru secretariatului Consiliului General al Municipiului București (nr. înregistrare 1461255). Dintre partidele politice reprezentate în Consiliul General, avem confirmarea că Partidul Național Liberal a preluat documentele depuse de noi, înregistrându-le din nou la Primărie, de data aceasta din partea unor consilieri generali. Proiectul preluat de liberali a fost înregistrat pe 31 octombrie 2016 și are numărul de înregistrare 5235. Nu avem cunoștință ca primăria să fi întocmit răspunsuri sau raport de specialitate, așa cum prevede legea.