Fondul cere Guvernului să facă rost de 600 de milioane de lei. Cel mai probabil, Executivul va amâna cheltuielile cu investiţiile.

Misiunea FMI, condusă de Andrea Schaechter, vine astazi la Bucureşti pentru a doua evaluare a acordului cu România. Nici prima evaluare nu a fost încheiată, deoarece preşedintele a respins taxa de 7 eurocenţi pe combustibili şi scrisoarea de intenţie. Până pe 5 februarie, când se încheie vizita, discuţiile se vor concentra asupra taxei pe combustibili şi a relaxării fiscale. Taxa de 7 eurocenţi Recent, Guillermo Tolosa, reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, declara că Guvernul trebuie să arate cum poate înlocui cele 600 de milioane de lei pierdute prin aplicarea taxei pe combustibili de la 1 aprilie 2014, în loc de 1 ianuarie: "Vor fi discutate măsurile de compensare a deficitului de venituri". Ieri, însă, premierul Victor Ponta a declarat că o soluţie se va căuta abia în iulie. "Nu se poate discuta până la 1 iulie. La 1 iulie tragem linie şi vedem dacă suntem pe plus, pe minus", a spus Ponta. Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru de Finanţe, a declarat pentru EVZ că Guvernul nu ar fi avantajat acum de o discuţie cu FMI privind încasările bugetare. Raportat la ţinta iniţială, încasările au fost mai mici cu 10 miliarde de lei în 2013. Dar Executivul speră să "facă economii". "Planul este de a amâna 10% din cheltuielile bugetare în primul semestru, asigurând doar plata salariilor, pensiilor şi fondurilor pentru sănătate nu şi a celor pentru investiţii. Economiile ar fi de circa 4 miliarde de lei", spune Gheorghe Ialomiţianu. Măsuri fiscale Un alt subiect ce ar trebui discutat cu FMI este relaxarea fiscală pregătită de Guvern, respectiv scăderea cu 5 puncte a contribuţiilor sociale şi anularea impozitului pe profitul reinvestit, de la 1 iulie. "Mediul de afaceri are nevoie de stimulente. Dar chiar dacă va scădea CAS, Guvernul nu va compensa răul făcut de introducerea celor 7 eurocenţi la combustibili", consideră Gheorghe Ialomiţianu. Potrivit acestuia, guvernanţii speră că vor strânge multe fonduri de pe taxa pe stâlpi, dar deocamdată "nu e clar nici ce se impozitează, nici care este valoarea de impozitat. Este posibil să se fi hazardat", a mai spus ex-ministrul de Finanţe. Oltchim nu se discută De asemenea, prima fază a privatizării Oltchim ar trebui să se suprapună peste actuala vizită a FMI. Până pe 31 ianuarie ar trebui depuse ofertele angajante pentru cumpărarea combinatului, dar unii investitori au cerut amânarea termenului cu o lună şi jumătate. Potrivit administratorilor judiciari ai combinatului, privatizarea companiei nu mai intervine în discuţiile cu FMI, deoarece Oltchim este în insolvenţă. Angajamente faţă de Fond Principalele ţinte asumate de Guvern sunt legate de privatizări. În mai şi iunie ar trebui să aibă loc listările Hidroelectrica, Electrica şi Complexului Energetic Oltenia. După eşuarea privatizării CFR Marfă, în 2013, Guvernul a fixat ca ţintă pentru vânzarea companiei jumătatea anului 2015. Reducerea arieratelor, eliminarea stimulentelor oferite personalului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi creşterea salariului minim, implementarea calendarului de armonizare a preţurilor la energie şi gaze naturale sunt alte măsuri asumate în faţa FMI. România a încheiat anul trecut un nou acord cu FMI şi UE, de 4 miliarde de euro, pe o perioadă de doi ani.