Plimbări cu catamaranul, în locul în care Dunărea „pupă” România

Autor: | | 0 Comentarii | 580 Vizualizari

Cei cu dor de ducă și de apă sunt așteptați la intrarea Dunării în România, la Baziaș

Catamaranul Baziaș 1, achiziționat de Consiliul Județean Caraș Severin, a început să facă excursii pe Dunăre. Rutele propuse sunt Pojejena – Coronini – stânca Baba Caia și până în dreptul localității sârbești Golubac sau pe distanța cuprinsă între Pojejena și Baziaș. Durata cursei este de trei ore, iar costul închirierii vasului este de 550 lei/oră, în contextul în care capacitatea catamaranului e de 50 de locuri. Altfel spus, dacă se merge la capacitate maximă, o excursie de trei ore costă 33 de lei de persoană. Tot în funcție de solicitări vor fi efectuate curse spre Veliko Gradiște (Serbia) și chiar Smederevo, cu plecare din Moldova Veche.


FOTO: Costul închirierii unui catamaran este de 550 de lei pe oră. Vasul are 50 de locuri FOTOGRAFII: ADRIAN PÎCLIŞAN



Primul drum de fier

Catamaranul a fost achiziționat printr-un proiect care a beneficiat de finanțare europeană ce a mai prevăzut cumpărarea unui ponton, construirea unui port în localitatea dunăreană Pojejena, dar și lucrări de dragare și îndiguire. Valoarea proiectului a fost de 1 milion euro.

Locul unde Dunărea „pupă” România, cum zic localnicii, e locul unde a fost construită prima cale ferată din țară. Primul drum de fier, exploatat, la origini, de Societatea Cezaro- Crăiască Privilegiată a Cailor Ferate Austriece s-a preschimbat între timp în şosea.

Mai sunt 28 de case în Baziaş şi o mănăstire ortodoxă sârbă, care ține de Belgrad, construită în secolul al XIII- lea.

Istoricii spun că, de fapt, localitatea s-a construit după anul 1.225, în jurul mănăstirii ortodoxe sârbe. „Mănăstirea Baziaş a fost considerată din totdeauna cea mai mare sfinţenie a sârbilor ortodocşi din Clisura Dunării. Acest fapt se datorează tradiţiei acestor locuri, care leagă numele mănăstirii şi al înfiinţării ei de numele primului arhiepiscop al sârbilor Sf. Sava Nemanjic, despre care se spune că s-ar fi oprit aici din cauza unei furtuni dezlănţuite de vântul Coşava. Nemaiputând înainta, Sfântul s-ar fi adresat vântului cu cuvintele «Baş ziaş», de aici rămânând numele aşezării şi al mănăstirii”, notează Vasa Lupulovic şi Borislav Krstic în „Istoricul aşezării Baziaş - Istoricul mănăstirii Baziaş”, apărută la Editura Uniunii Sârbilor din România.

Orăşenii care ajung la capătul sudvestic al ţării, vin deoporivă pentru peşte și linişte.

Cel mai mare parc natural

Baziaş e o mica parte din cea mai întinsă arie naturală protejată din ţară, Parcul Natural Porţile de Fier. Acesta măsoară peste 115.000 de ha și cuprinde mai multe rezervații și arii protejate în care trăiesc mai mult de jumătate din speciile de plante de pe teritoriul țării, peste 2.000.

În defileul Dunării trăiesc fluturi mari şi intens coloraţi, cum nu e mai găsesc niciunde în țară, explică biologii.

Istorie feroviară

Pe 16 iulie În 1862, și mai apoi în 26 octombrie 1869, împăratul Austriei, Iosif al II-lea, s-a oprit, din călătoria sa cu trenul, la Baziaș, fiind întâmpinat cu mare fast de autorități și localnici. Apoi, între 6 și 9 mai 1866, Baziaș a fost gazdă pentru primul rege al românilor, Carol I. Acesta a ajuns aici tot cu trenul, de la Budapesta. Carol I se legitima cu un pașaport fals, care adeverea că „cetățeanul Carol Hettingen, din localitatea Thal, călătorea cu chestiuni de afaceri spre Odesa”. Puțin mai târziu, în anul 1909, aici a ajuns împărăteasa Elisabeta, iar în 1916, și împăratul Wilhelm de Hohenzolern.




Alte articole din categoria: Social

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi