Elitele culturale au prima şansă în lupta cu politicienii pentru avansarea în gradele înalte.

Cancelaria Ordinelor, spirit şi grade cavalereşti, cinste, onoare, servicii excepţionale aduse unui popor, unei comunităţi, unei bresle. Nu vă gândiţi la ordinele antice şi medievale, la cavalerii mesei rotunde, la templieri, la maltezi, ospitalieri, teutoni sau ioaniţi. Cancelaria Ordinelor funcţionează din 1999 la Cotroceni, în cadrul Administraţiei Prezidenţiale. Ordinele tradiţionale instituite de Casa Regală şi abolite de comunişti - "Steaua României", "Serviciul Credincios" şi "Pentru Merit" - au fost reînfiinţate. Un sistem naţional de decoraţii s-a instituit după un deceniu în care România n-a pus nimic în locul distincţiilor bolşevice şi comuniste. Din păcate, cinstea şi onoarea nu se instituie prin lege.

Buluc la decoraţii

Din 1999, a plouat cu Cavaleri în România. Istoria va stabili dacă motivele decorării lor au fost reale sau conjuncturale ori dacă o parte dintre ei nu au făcut mai mult rău decât bine acestui popor.

Oameni politici, academicieni, militari de carieră, demnitari, înalţi funcţionari, medici, profesori, cercetători, ingineri, poliţişti, bancheri, artişti, sportivi, spioni, masoni, prelaţi, unii cu merite incontestabile, alţii fără de merite, au devenit colegi de Ordine, pentru servicii "excepţionale", "deosebite" sau "importante" aduse României.

826 de persoane în Ordinul "Steaua României", 1.535 în Ordinul "Serviciu Credincios" şi 1.897 în Ordinul "Pentru Merit". În total 4.258 de oameni. Numărul maxim al locurilor în toate cele trei ordine este mult mai mai mare (3.650 pentru "Steaua României", 5.500 pentru "Serviciu Credincios" şi 7.500 la ordinul "Pentru Merit"), dar Cancelaria a depăşit "cotele anuale" alocate prin lege.

Luate la bani mărunţi, distincţiile sunt încă forme fără fond, fiindcă ele ar trebui să fie - şi nu sunt - simbolul cinstei şi onoarei de care un cetăţean cu merite ar trebui să se bucure în rândul concetăţenilor. Vi se pare că un român poate fi preţuit în timpul vieţii, înainte de a ajunge între patru scânduri? Că ştim să ne respectăm şi să ne preţuim valorile, atâtea câte sunt? Cultul valorilor nu poate fi însuşit de un popor care doreşte moartea caprei vecinului sau moartea vecinului pentru însuşirea caprei.

Darnici şi zgârciţi

Mugur Isărescu e unicul român în viaţă decorat cu "Steaua României" în grad de Colan. Patriarhul Teoctist a primit acelaşi grad înaintea lui Isărescu, însă post mortem. Isărescu şi Năstase sunt singurii premieri distinşi cu "Steaua României" în grad de Mare Cruce. Adrian Năstase a decorat tot ce mişca pe vremea lui în palatul Victoria, de la miniştri, secretari de stat şi directori până la referenţi, gărzi de corp sau şoferi.

La fel au procedat Emil Constantinescu şi Ion Iliescu cu suflarea de la palatul Cotroceni şi din instituţiile cheie ale statului. Tăriceanu şi Boc n-au decorat pe nimeni dintre fideli. Nici Băsescu pe vreunul dintre ei.

Ordinele au număr fix de membri, cu "cote" de decorare, locurile se vacantează doar prin avansarea sau decesul unora dintre titulari. Din acest motiv, Traian Băsescu n-a prea mai avut de unde să dea distincţii importante. În prima promoţie de decoraţi, Emil Constantinescu a putut ocupa 15% din locuri pentru fiecare dintre cele 5 sau 6 grade existente într-un ordin. Legea prevede, ulterior, sub sancţiunea nulităţii mandatului, că decorarea nu se poate face decît la gradul cel mai mic, cel de Cavaler. Doar peste intervale fixe de timp şi numai după acumularea de noi merite, Cavalerul poate fi avansat la gradele superioare, cele de Ofiţer, Comandor, Mare Ofiţer, Mare Cruce şi, în cazul ordinului "Steaua României", gradul suprem, cel de Colan.

Aşadar, trecerea timpului nu aduce cu sine, automat, trecerea la gradul superior. Sunt necesare noi servicii aduse României care să justifice o nouă propunere de decorare.

CONTROVERSĂ

Adrian Năstase a fentat patru grade

A existat şi o controversă pe tema unei avansări "la excepţional". Protogonist a fost chiar Adrian Năstase, care, în 2002, a intrat în ordin direct la gradul de Mare Cruce. El a invocat faptul că 15% din numărul maxim de Mari Cruci înseamnă 8,6 locuri, care se poate rotunji la 9, că Emil Constantinescu a desemnat doar 8 persoane la acest grad şi, prin urmare, că poate prinde în 2002 un loc în promoţia de start, a anilor 1999-2000. Toţi miniştrii cabinetului său au fost decoraţi cu grad de Cavaleri, fără chichiţe juridice.

Dacă studiaţi atent pe site-ul preşedinţiei cine sunt miile de decoraţi ai fiecăruia dintre partidele aflate la putere din 1999 pînă în 2011 veţi vedea că listele reflectă fidel clientela de partid, simpatiile şi antipatiile politice, marile prietenii şi marile duşmănii din societatea românească, interesul unora şi nepăsarea altora. Un român cu merite excepţionale, dar apolitic, va ajunge să fie decorat doar din calculele politicienilor, avizi de imagine şi de bile albe în ochii electoratului.

COLAN ŞI MARE CRUCE

Careul celor 20 de aşi

• 20 de români au fost decoraţi cu "Steaua României" în grad de Mare Cruce: 
• în anul 1999: IPF Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (decedat în 2007, avansat post mortem la grad de Colan) şi Alexandru Todea, cardinal al Bisericii Greco-Catolice (decedat în 2002) 
• în anul 2000: Mugur Isărescu, în calitate de premier, avansat în 2010 la gradul de Colan, prof.dr. Eugeniu Proca, membru de onoare al Academiei (decedat în 2004), Doina Cornea, general de armată Constantin Degeratu, general de armată Mihail Popescu, general de armată Ion Ghe. Mirescu (decedat), Mihai Lucian, fost preşedinte al Curţii Constituţionale, Eugen Simion, fost preşedinte al Academiei Române, Paul Florea, fost preşedinte al CSJ. 
• în 2002: Adrian Năstase, fost premier 
• în 2006: Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române 
• în 2007: Dan Grigore, pianist, PF Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. 
• în 2008: Radu Beligan, Mariana Nicolesco, Nicolae Manolescu, Lucian Pintilie şi Andrei Şerban.

ONORIFIC

Decoraţii nu au niciun fel de avantaje materiale, dar sunt înmormântaţi cu onoruri militare

Cât de greu sau uşor se distinge între merite "excepţionale", "deosebite" şi importante" ne pot spune doar cei abilitaţi de lege să aprecieze şi să facă propuneri. Şeful statului poate conferi ordinele din proprie iniţiativă în proporţie de maximum 1% din numărul total stabilit pentru fiecare grad. El este capul fiecăruia dintre cele trei ordine şi i se conferă cel mai înalt grad doar pe perioada mandatului. Ca distincţia să-i rămână pe viaţă, preşedintele trebuie să fie decorat, ca oricare alt cetăţean.

Pentru cel mai important ordin, "Steaua României", propunerile de decorare se fac de către:

• preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor sau primul ministru pentru preşedintele României; 
• preşedintele României, senatori sau deputaţi pentru preşedinţii Camerelor Parlamentului şi pentru primul-ministru; 
• preşedintele Senatului sau preşedintele Camerei Deputaţilor pentru senatori şi deputaţi, precum şi pentru conducătorii autorităţilor aflate sub control parlamentar sau ai instituţiilor neguvernamentale; 
• primul-ministru pentru membrii Guvernului;
• miniştrii şi conducătorii autorităţilor, instituţiilor şi ai organismelor centrale autonome pentru persoanele din domeniul lor de activitate; 
• preşedintele României, pre şedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor, primul-ministru sau ministrul afacerilor externe, pentru cetăţenii străini. Fără avantaje materiale, doar onoruri militare la deces.

Nici un ordin postdecembrist nu aduce avantaje materiale pentru membrii săi civili. Legea prevede acordarea de locuri de veci gratuite de către administraţiile publice locale pentru posesorii de ordine, dar nici 1% din ei nu au beneficiat de acest privilegiu. În schimb, gradele Ordinelor sunt asimilate gradelor militare şi posesorii beneficiază de ceremonial şi onoruri militare la deces.

În cel mai valoros ordin, "Steaua României", gradul de Cavaler e asimilat celui de căpitan, cel de Ofiţer celui de colonel, cel de Comandor celui de general de brigadă sau contraamiral, cel de Mare Ofiţer celui de general de divizie sau viceamiral, cel de Mare Cruce celui de general de corp de armată şi, în sfârşit, cel de Colan celui de general de armată sau amiral. La funeraliile deţinătorilor gradelor de Colan şi Mare Cruce participă şi şeful statului. Pe timpul vieţii, deţinătorii gradelor înalte sunt invitaţi de onoare la Cotroceni, pentru ceremoniile dedicate Zilei Naţionale şi alte festivităţi. "Presiunea pe cele trei ordine a scăzut, mulţi români cu merite fiind decoraţi cu medaliile pe profesii.“ GHEORGHE ANGELESCU, cancelarul Ordinelor

TRADIŢIE

Ordinele regale, suprimate de bolşevici

Vasile Alecsandri, ministru de externe în guvernul de la Iaşi, a fost trimis de Al.I.Cuza în misiune diplomatică în Franţa. Profitând de buna relaţie cu Napoleon al III-lea, Alecsandri l-a convins pe împărat să permită decorarea unor cetăţeni francezi cu un viitor ordin românesc "al Spicului de Aur", pe modelul "Legiunii de Onoare". Doar entităţile statale suverane puteau institui ordine, iar principatele române erau încă sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Intenţia lui Cuza nu s-a putut oficializa până la abdicare. Şi Ordinul Unirii, ale cărui însemne au fost comandate la Paris, au făcut obiectul unui scandal diplomatic după ce presa din Viena şi Istambul a scris despre intenţia domnitorului român.

Ordinele "Carol I", "Steaua României" şi "Coroana României" şi alte 16 decoraţii minore sunt introduse de Carol I. Regele Ferdinand instituie în 1916 ordinul militar de război "Mihai Viteazul". De el au beneficiat doar 314 ofiţeri români, mulţi post-mortem sau în urma unor răni grave. "Mihai Viteazul" a fost una dintre cele mai rare şi mai prestigioase decoraţii din primul război mondial. În 1927, Fedinand avea să confere şi avantaje materiale posesorilor acestei distincţii rare: loturi de 25 de hectare de teren agricol, 500 mp loc de casă în localitatea de domiciliu, călătorii gratuite la clasa I.

După moartea "Întregitorului", în 1929, s-a instituit ordinul care-i poartă numele, pentru contribuţii deosebite în Unirea din 1918. Carol al II-lea a instituit cele mai mult distincţii şi a adoptat şi măsuri legislative pentru recompense şi facilităţi materiale persoanelor decorate cu medalii de război.

Ordinul "Mihai Viteazul" a onorat obolul de sânge din al doilea război mondial: au fost decoraţi 821 de generali şi ofiţeri români, din care 263, adică peste 32%, "post mortem". Pentru luptele de pe frontul de vest au fost decoraţi 486 de ofiţeri români, din care 159, peste 32%, "post mortem". Tot sistemul de decoraţii instituit de cei patru regi ai României a fost fost abolit în 1948. Purtarea sau păstrarea decoraţiilor interbelice în România comunistă putea aduce ani grei de închisoare.

Decoraţiile perioadei comuniste leau copiat la început pe cele sovietice. Ulterior însemnele bolşevice au fost înlocuite de Ceauşescu cu decoraţiile RSR.

AXĂ POLITICĂ TRANSATLANTICĂ

Mari absenţi: Putin, Medvedev, Sarkozy şi Merkel

Pentru străini nu există nici plafon numeric, nici promovare graduală, aşa încât şefi de state şi nevestele lor, regi, împăraţi, prinţi şi prinţese, prim-miniştri, înalţi funcţionari ai UE, NATO, patriarhi, cardinali, masoni, bancheri, şeici, ambasadori, înalţi funcţionari din elitele statelor lumii şi din diverse organisme mondiale au primit cele mai înalte distincţii ale statului român.

Aproape toţi şefii de state din Europa au primit "Steaua României" în grad de Colan. La fel şi preşedinţii SUA, Israel, precum şi regina Elisabeta a II-a. Din Franţa a fost decorat Chirac, nu şi Sarkozy. Nici un preşedinte german nu a primit înalta distincţie. Dintre cancelari, ordinul în grad de Mare Cruce e în panoplia lui Schroder, nu şi a doamnei Merkel.

Mai lipsesc şefii unor state mai mici, precum Cipru şi Irlanda. Din spaţiul iugoslav nu au fost decoraţi preşedinţii din Bosnia-Herţegovina şi Serbia-Muntenegru.

Rusia şi ţările din spaţiul CSI lipsesc de pe lista decoraţiilor româneşti. Excepţii: preşedinţii din Moldova, Ucraina, Kazahstan, Azerbaijan.

Nu sunt decoraţi lideri din Canada, Australia şi Noua Zeelandă, împăratul Japoniei, şefii de state comuniste (China, Cuba, Coreea de Nord), preşedintele Africii de Sud. Dintre statele arabe, "premiaţii" sunt liderii din Emirate, Kuweit, Qatar, Iordania, Liban şi Tunisia.

Printre miile de decoraţi celebri îi regăsim pe George Emil Palade, laureat al premiului Nobel, Aleksandr Soljeniţîn, Grigore Vieru, violoncelistul Radu Aldulescu, arhitectul Şerban Cantacuzino, regizorul Liviu Ciulei, sopranele Viorica Cortez, Angela Gheorghiu şi Ileana Cotrubaş, Ioan Hollender, Alexandru Şafran, Elie Wiesel, Zbigniew Brzezinski, Fred Kleinknecht, Suveran Mare Comandor al Supremului Consiliu de la Washington, Jose Carreras, Monica Lovinescu,Virgil Ierunca, Daniel Goldin, director NASA, Marie France Ionesco, Nadia Comăneci.