PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Cultură

Povestea arhitectului Casei Regale a României

Autor: | | 2 Comentarii | 622 Vizualizari
liman
În istoria Castelului Peleş, 2014 marchează împlinirea a 100 de ani de la fi nalizarea construcţiei. Cu acest prilej, Muzeul Peleş găzduieşte expoziţia dedicată celui mai important arhitect al Casei Regale a României, Karel Líman, stabilit în anul 1884 în tânărul Regat al ţării noastre.

Karel Líman s-a născut pe 3 martie 1855, în Mlada Boleslav, Boemia, pe atunci provincie a Imperiului Austriac, într-o familie modestă, tatăl său fiind tâmplar. Pasiunea pentru prelucrarea lemnului, moştenită de la tatăl şi de la bunicul său, studiile în domeniul arhitecturii însuşite la Facultatea de Arte Frumoase din Praga şi de la Bauakademie din Munchen au desăvârşit educaţia de profil a tânărului ceh. Stabilit la Viena în jurul anului 1880, Líman acumulează experinţă prin colaborarea cu atelierul de arhitectură Fellner&Hellmer din capitala Habsburgilor. El a contribuind la elaborarea planurilor Palatului Albert de Rothschild din Viena, realizate sub îndrumarea arhitectului Gabriel- Hippolyte Destailleur, şi a Casei de vânătoare a prinţului Christian de Hohenlohe-Öhringen de la Javorina, Slovacia. Recomandat de Destailleur lui André Lecomte du Nouÿ, arhitect francez stabilit de asemenea în România, Líman este angajat al Serviciului de Arhitectură al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, în cadrul Comisiei Monumentelor istorice din România. În această calitate a participat la restaurarea bisericilor Sf. Nicolae, Trei Ierarhi din Iaşi şi a Bisericii episcopale de la Curtea de Argeş. Începând cu anul 1894, Líman îşi desfăşoară activitatea în serviciul Casei Regale a României, principalii săi comanditari fiind regele Carol I şi principesa (apoi regina) Maria, personalităţi din generaţii diferite, cu viziuni artistice diametral opuse. În intervalul 1896-1914 a contribuit la definitivarea construcţiei şi reamenajarea Castelului Peleş. În cadrul expoziţiei „Karel Líman, arhitectul ceh al Casei Regale a României" sunt etalate panouri fotografice reprezentative pentru creaţia arhitecturală realizată de Líman. Imaginile realizate prin tehnici noi în arta ilustraţiei, precum panorame şi perspective sferice tip "fish eye" reflectă o nouă formă de citire a realizărilor arhitectului ceh. Un segment ce aduce un plus de inovaţie acestei expoziţii este constituit din documentele originale, scoase la lumină pentru prima dată din arhiva Castelului Peleş, ce poartă semnătura olografă a arhitectului Karel Líman, corespondenţa sa cu diverşi furnizori ai Casei Regale a României, fotografii originale ale membrilor familiei Líman şi ale fiului său adoptiv, Constantin Ştefanovici, precum şi planuri originale referitoare la construcţia Castelului Peleş, elocvente pentru creaţia celui care ,,niciodată nu neglijează un detaliu şi-şi pune tot sufletul în ceea ce face", aşa cum nota regina Maria. Palmares Arhitectul Karel Líman a dezvoltat numeroase alte proiecte, precum Cuibul Principesei (1894), Castelul Pelişor (1899-1903), 2 cabane maori la Pelişor şi Cotroceni, extinderea Palatului Cotroceni, reamenajarea Cabanei Bahna Rusului din judeţul Argeş (1920-1925), casa prinţului Carol din Bucureşti de pe şoseaua Kiseleff, cabana regelui Ferdinand de la Lăpuşna din judeţul Mureş (1925-1926), Castelul Bran (1924-1929). Expoziţia este deschisă la Castelul Peleş în perioada 16 februarie – 27 aprilie 2014 DESPRE MUZEUL NAŢIONAL PELEŞ Fostă reşedinţă de vară a regelui Carol I şi a reginei Elisabeta, Peleşul devine “leagănul dinastiei naţionale", loc de decizii politice şi important centru cultural- artistic european al vremii. Organizat ca muzeu în anul 1953, Castelul Peleş constituie unul dintre marile tezaure de artă ale României şi este important, în egală masură prin colecţiile sale de artă decorativă, arme, arta plastică, precum şi prin componenta istorico-memorialistică. A fost dechis pentru public pâna în anul 1975, când a fost inclus într-un program amplu de restaurare, timp de 15 ani, iar din 1990 a fost redeschis ca muzeu. Conform Memorandumului de înţelegere semnat între reprezentanţii Casei Regale a României şi cei ai Ministerului Culturii, la 1 martie 2007, imobilele Peleş şi Pelişor au fost retrocedate Familiei Regale române, iar patrimoniul mobil face parte din patrimoniul naţional şi nu au făcut obiectul retrocedării. Familia Regală a închiriat statului cele două imobile care funcţionează ca muzee, administrate de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, până la 30 ianuarie 2014.

Citeste si:


Tag-uri:
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Povestea arhitectului Casei Regale a României .




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii