Rapoartele ce vin din zona de conflict din Donbas nu sunt deloc încurajatoare. Rusia a schimbat categoriile de trupe şi a făcut rotaţia, a introdus noi capabilităţi militare ofensive, a trecut şi al 50-lea `convoi umanitar”, din seria celor despre care se spune că sunt utilizate pentru a aduce muniţie şi a prelua morţii.
Atât autorităţile militare, comunicatorii Operaţiunii Anti-Teroriste, cât şi însuşi Vasyl Hrytsak, directorul SBU, serviciul de informaţii ucrainean, toţi relevă unanim creşterea înarmării în Donbas, dar şi a seriei de operaţiuni de asalt şi atac asupra poziţiilor forţelor ucrainene de la linia de contact, ba chiar şi ordine ruse pe linie GRU, serviciul militar de informaţii rus, identificate pentru atacarea diferitelor porţiuni de la linia de contact.
OSCE însuşi a relevat, în repetate rânduri, în rapoartele sale, situaţia legată de reamplasarea armamentului greu şi folosirea proiectilelor reactive, a rachetelor şi artileriei pe teatrul de operaţiuni de către partea rusă, dincolo de linia de demarcaţie, în zone de unde, potrivit acordurilor de la Minsk, aceste armamente nu trebuiau să se afle, ci trebuiau retrase. Asemenea rapoarte s-au soldat cu critici deschise ale Moscovei la adresa misiunii de monitorizare a OSCE din Donbas.
Vizita secretarului de Stat al SUA la Moscova, întâlnirile cu omologul său, Serghei Lavrov, şi cu preşedintele Vladimir Putin, timp de peste 4 ore, au vizat în special problema negocierilor pentru o soluţie în Siria. Totuşi, partea rusă a ţinut să sublinieze şi o componentă a discuţiilor vizând situaţia din Ucraina, singura componentă a comunicării publice fiind aceea că părţile consideră că acordurile de la Minsk 2 sunt singurele care pot duce la o soluţie. De altfel, întrebat asupra acestui subiect înainte de sosirea la Moscova, John Kerry a subliniat că va cere Rusiei să-şi utilizeze influenţa asupra separatiştilor proruşi, pentru a-i determina să respecte încetarea focului şi retragerea armamentelor grele din zona de contact.
Ne puteți urmări și pe Google News
Totuşi, ambele părţi ştiu foarte bine că acordurile Minsk 2 sunt moarte şi şiau epuizat capacitatea de a furniza paleative. Admiţând că mâine încetează focul şi se retrag armamentele, recursul la Minsk 2 vizează angajamente pe care nici Rusia, nici Ucraina nu le pot asuma. Astfel, Rusia nu va ceda niciodată Ucrainei controlul frontierei din zona separatistă, chiar şi în formula şi interpretarea gestiunii comune. Asta deoarece ar presupune controlul intrării armamentelor şi a soldaţilor, şi ar duce la încheierea separatismului. Nu mai punem la socoteală că am accesa şi celelalte puncte ce vorbesc despre retragerea trupelor şi formaţiunilor de toate categoriile din Ucraina şi a armamentelor aferente.
Nici Ucraina nu stă mai bine, şi cu toată presiunea Germaniei, secondată de Franţa, nu va putea admite desfăşurarea de alegeri locale în zonele ocupate de forţele ruse separatiste, pentru simplul motiv că acolo este o zonă ocupată. Ar fi ca şi pseudo- referendumul din Crimeea, desfăşurat în bătaia puştii şi fără nici un control, cu rezultate scoase din burtă de ocupantul rus. Iar Ucraina s-ar trezi cu o Transnistrie mai mare în Donbas, şi cu aleşii potrivit legilor sale recunoscuţi, mai mult, cu posibilitatea de a trimite în viitor reprezentanţi şi în Rada Supremă, Parlamentul ucrainean, pentru a afecta deciziile politice ale statului. Deci nici Ucraina nu poate accepta nici un pas înainte.
Situaţia de pat reclamă o soluţie şi unica ieşire este un nou război pe scară largă, anunţat deja de toate părţile. Însă se anunţă un război sângeros, pentru că avem de-a face cu o cantitate şi o calitate de armamente şi muniţie mult superioară de partea pro-rusă, dar şi de trupe de voluntari şi speciale bine pregătite de partea ucraineană, care vor primi, cel mai probabil, şi armamente letale defensive moderne, odată ce războiul va izbucni. Ne aşteptăm la o baie de sânge în regiune, relativ curând.
Pe de altă parte, şi Moscova, şi Kievul îşi doresc confruntarea. Trupele de voluntari şi mercenari, infractori şi tâlhari, aduse de Rusia în Donbas, nu mai ascultă, nu mai luptă, au terminat de tâlhărit, au încercat să intre în regiunea Rostov pe Don pentru a tâlhări mai departe, s-au luptat între ele şi nu mai pot fi ţinute în frâu. Au nevoie de un război, mai departe. Rusia nu ştie ce să facă cu ele, dacă ar reveni în Rusia, deci şi-ar dori sterilizarea multora din cei prezenţi în linia întâi. Ca şi Kievul, speriat de faptul că voluntarii din linia întâi, odată terminată treaba aici, se vor îndrepta asupra politicienilor, cărora le reproşează deja că i-au trădat şi s-au îmbogăţit, în timp ce ei mureau în linia întâi. Toate ingredientele pentru un nou război pe scară largă în Donbas.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
