România este mai pregătită din punct de vedere al cercetării şi monitorizării seismice faţă de acum 40 de ani, însă posibilitatea de a previziona când se va produce un mare cutremur nu există nici în România şi nici la nivel global, spune directorul general al Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), Constantin Ionescu.

„Categoric suntem mai pregătiţi din punct de vedere al cercetării, dar şi din punct de vedere al monitorizării faţă de acum 40 de ani, dar în ceea ce priveşte posibilitatea de a previziona un mare cutremur, încă nu s-a descoperit nimic, nici la nivel global, nici în România. Există însă sisteme sau instrumente de alarmare dezvoltate deja de japonezi, încă din 1975, când au instalat pentru trenurile de mare viteză, există la mexicani şi în prezent şi la noi. În Europa, singurul sistem operaţional este la noi. Problema este că trebuie preluat şi dezvoltat către infrastructurile care au nevoi de el", a spus directorul INFP, citat de Agerpres.

Citește și: Nebunia alertelor de cutremur ia amploare. Cetățean BRUSCAT de VICEPRIMARUL Capitalei pentru că a râs de ceea ce spunea - VIDEO

Constantin Ionescu susţine că pregătirea pentru eventuale cutremure de intensitate mare depinde de resursele pe care fiecare ţară le alocă, iar în România nu sunt suficiente resurse pentru a dezvolta infrastructura de cercetare la nivelul celor europene. „Totul pleacă de la bani, de la resursele pe care le are fiecare ţară şi de la felul cum sunt organizate acestea. În opinia mea, cred că nu sunt suficiente resurse, chiar şi în domeniul cercetării, pentru a dezvolta infrastructura de cercetare la nivelul celor europene. Noi am recuperat foarte rapid un handicap din momentul intrării în Uniunea Europeană, dar totuşi, încă, nu avem nişte infrastructuri de cercetare care să răspundă la fel de rapid ca şi cele din vestul Europei", a mai spus şeful INFP. 

Ionescu a explicat că activitatea seismică din Vrancea, din ultimul an, a fost una normală, în condiţiile în care s-au înregistrat trei cutremure de peste 5 grade pe Richter, dar nu poate previziona un seism mare. „Activitatea seismică a fost normală anul trecut. S-au înregistrat două cutremure de 5,3 grade pe Richter, iar anul acesta a început cu unul de 5”. 

„Este o activitate specifică Vrancei, dar despre care nu putem spune că previzionează ceva. În ceea ce priveşte ciclicitatea, totul depinde de cum prelucrezi informaţia. Ciclicitatea nu reflectă activitatea seismică din zona Vrancei. Dacă ne uitam la toate cutremurele de până în prezent nu putem să spunem că urmează un seism la un număr de ani. Este greu de spus lucrul acesta", a adăugat Constantin Ionescu. 

Citește și: Cutremurul din 1977. Cum relata ”Luminița”, revista comunistă a pionierilor, prima zi de școală după devastatorul seism. ”La înălțimea încrederii pe care i-o acordă partidul!” – Foto de arhivă 

Cele mai puternice cutremure din România se produc în curbura estică a munţilor Carpaţi, în zona Vrancea, zonă seismică cu activitate aproape permanentă, generând numeroase cutremure mai mult sau mai puţin puternice, în fiecare secol. Practic, zona Vrancea este responsabilă de peste 90% din totalul cutremurelor produse în România, eliberând peste 95% din energia seismică. Aceste cutremure cauzate de deplasarea plăcilor tectonice se produc la o adâncime destul de mare, fiind însă şi cele mai devastatoare, întrucât pot atinge magnitudini de până la 7,8 - 7,9 grade pe scara Richter. 

Potrivit datelor Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cea mai veche referinţă a unui cutremur ce a avut loc pe teritoriul actual al României este pentru un cutremur din anul 455. Începând din 1471 până în prezent, în ţară s-au produs 16 cutremure cu magnitudinea peste 7. Cel mai vechi dintre cutremurele cu dată certă este cel din 29 august 1471, produs în zona seismică Vrancea, cu o magnitudine de 7,5 la o adâncime de 110 kilometri. 

În 28 octombrie 1802 a avut loc „Cutremurul cel Mare”, aşa cum a fost denumit, cu o magnitudine de 7,9 la o adâncime de 150 km. Seismul s-a produs de ziua Sfintei Cuvioase Parascheva şi a afectat o arie întinsă din această parte a Europei, fiind resimţit de la Moscova şi Sankt Petersburg până în Constantinopol (Istanbul) şi Insula Itaka. 

Citește și: Aplicația lui Moise Guran a anunțat un CUTREMUR APOCALIPTIC! - Foto

Cel mai important cutremur din secolul XX s-a produs pe 10 noiembrie 1940, tot în zona Vrancea, la o adâncime de 150 km, şi a avut o magnitudine de 7,7. Seismul a avut efecte devastatoare în centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia. 

Cel mai distructiv cutremur de pe teritoriul României a fost însă cel din 4 martie 1977, în urma căruia 1578 de persoane şi-au pierdut viaţa în România (din care 90% în Bucureşti) şi 11.321 persoane au fost rănite, în principal datorită prăbuşirii clădirilor. Cutremurul a doborât sau avariat grav 32.897 de locuinţe şi a afectat 763 de unităţi industriale. Din 40 de judeţe, 23 au fost grav afectate. Potrivit unui raport din 1978 al Băncii Mondiale, citat de INFP, pagubele economice totale au fost în valoare de 2 miliarde de dolari, dintre care 70% în Bucureşti

Citește și: 40 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977. Cum s-au unit în moarte trei familii de literați: Gafița, Baconsky și Porumbacu - Petroveanu

PANICĂ, oameni în situații jenante și glume. APOCALIPSA după Moise Guran. Alerta venită în ajunul comemorării a 40 de ani la cutremurul din 1977