Lucrurile s-au precipitat în weekend în Ucraina - ţara are acum un nou preşedinte, interimar. După demiterea lui Ianukovici şi a unor miniştri, Parlamentul a decis eliberarea din închisoare a Iuliei Timoşenko.

După două zile pline de evenimente, ucrainenii s-au trezit, practic, duminică, în faţa unei dileme fundamentale: Cine conduce ţara şi ce se va întâmpla mai departe? După reuniunea plenului Legislativului, a fost ales ca şef interimar al statului Olexander Turcinov, care fusese numit anterior preşedinte al Parlamentului. Situaţie neclară Pe de altă parte, Iulia Timoşenko a ţinut să precizeze, ieri, că nu vrea să fie premier interimar, fără a da detalii despre ce va face mai departe, în viaţa politică. Atunci când Parlamentul a încheiat şedinţa, în faţa clădirii se aflau în jur de 200 de persoane care scandau: "Noi n-am luptat pentru Iulia" sau "Libertate pentru Iulia, dar nu politică", ceea ce demonstrează încă o dată cât de împărţite sunt părerile în ceea ce o priveşte pe Timoşenko, condamnată la 7 ani de închisoare, în 2011, pentru abuz de putere. Sâmbătă seara, Iulia Timoşenko, eliberată din închisoarea din Harkov, a cerut susţinătorilor opoziţiei din Piaţa Independenţei să continue protestele. Eliberarea ei a fost una dintre condiţiile cuprinse în acordul dintre UE şi Ucraina, acord de asociere pe care l-a respins Ianukovici anul trecut, ceea ce a dus la declanşarea protestelor în toată ţara. Guvern de uniune naţională Olexander Turcinov, un apropiat al lui Timoşenko, a anunţat, în calitate de preşedinte al Parlamentului, că formarea unui guvern de uniune naţională este o prioritate. "Nu avem prea mult timp", a spus şi cel mai cunoscut dintre liderii opoziţiei, fostul campion mondial de box Vitali Kliciko, în timpul dezbaterii din legislativ. Într- o declaraţie pentru BBC, el a sugerat că intenţionează să candideze la preşedinţie în alegerile din 25 mai. "Vreau să fac din Ucraina o ţară modernă, europeană. Dacă pot face asta din funcţia de preşedinte, atunci voi face tot ce pot", a explicat el. Ministrul de Externe şi cel al Educaţiei au fost demişi şi au fost emise mandate de arestare pe numele fostului ministru de Finanţe şi al fostului procuror general. De asemenea, a fost abrogată legea prin care limba rusă era a doua limbă oficială în Ucraina. Într-un mesaj video transmis parlamentarilor, Viktor Ianukovici a refuzat, sâmbătă, să demisioneze. Iar apoi autorităţile de la Kiev au declarat că nu ştiu unde se află acesta. Se presupunea că s-a retras în Harkov, în estul Ucrainei; s-a spus că a vrut să fugă, cu un avion privat, în Rusia, dar a fost oprit de poliţia de frontieră. Şi deputaţii din partidul său, Partidul Regiunilor, s-au dezis de Ianukovici. Ei au susţinut că "Ucraina a fost trădată şi oamenii au fost asmuţiţi unii contra altora. Iar responsabilitatea îi revine lui Ianukovici şi anturajului său", precizau parlamentarii. 88 de oameni au murit, în timpul violenţelor declanşate la Kiev, începând din 18 februarie, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii "Este cea mai tragică perioadă din istoria noastră. Ucraina a fost trădată, iar zeci de familii au suferit. Răspunderea este a lui Ianukovici." PARTIDUL REGIUNILOR, formaţiunea lui Ianukovici Liderii lumii îşi fac griji pentru integritatea teritorială a Ucrainei Şefi de state şi de guverne din Europa şi SUA au reacţionat la evenimentele imprevizibile din Ucraina ultimelor zile. În România, preşedintele Traian Băsescu a făcut apel la liderii politici ucraineni să manifeste "calm, reţinere, pragmatism şi prodenţă", pentru a ajunge la un consens necesar ieşirii ţării din criză. El a precizat, într-un comunicat, că renunţarea la acţiuni extremiste sau naţionaliste ar contribui la obţinerea consensului naţional, iar România, ca stat vecin şi membru al UE şi NATO, susţine independenţa şi integritatea naţională a Ucrainei. Pe de altă parte, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a precizat că România susţine perspectiva europeană a Ucrainei şi a Republicii Moldova, iar ceea ce se întâmplă la Kiev este foarte important pentru întreaga regiune. România poate oferi ajutor refugiaţilor, dacă va fi nevoie, dar până acum situaţia la frontieră a fost calmă, a spus el. Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, şi cancelarul german, Angela Merkel, au discutat despre Ucraina, la telefon. Şi ei au precizat că unitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei trebuie păstrată, pe fondul temerilor că ţara s-ar putea diviza, din cauza opţiunilor pro-europene în vest, respectiv pro-ruse, în est. Secretarul de Stat american, John Kerry, a discutat cu omologul său rus, Serghei Lavrov, observând că situaţia s-a calmat la Kiev, după plecarea lui Ianukovici. Rusia şi UE nu s-au aflat de aceeaşi parte a baricadei, în timpul crizei din Ucraina, SUA şi UE fiind de partea opoziţiei. Angela Merkel i-a spus Iuliei Timoşenko să facă tot posibilul pentru ca Ucraina să rămână unită Iulia Timoşenko, figura controversată a Revoluţiei Portocalii - mărire şi decădere O eroină a Revoluţiei Potocalii din Ucraina, în 2004, Iulia Timoşenko a fost eliberată sâmbătă, după ce a petrecut trei ani în închisoare. A fost încarcerată în 2011 pentru "abuz de putere", fiind acuzată că a încheiat un contract păgubitor cu Gazprom, pe vremea când era premier. Personaj fermecător şi orator temut, ea a fost unul dintre liderii revoltei faţă de alegerile corupte din 2004. După ce a fost condamnată la 7 ani de închisoare, Timoşenko şi-a susţinut mereu nevinovăţia, considerând că este vorba despre o răzbunare politică din partea fostului rival, preşedintele Viktor Ianukovici. Eliberarea sa din închisoare a fost o condiţie cuprinsă în acordul semnat de Ianukovici şi liderii opoziţiei, mediat de UE, vineri. Hotârâre CEDO În 2013, CEDO a decis că detenţia sa dinainte de proces a fost "arbitrară şi ilegală", dar nu s-a pronunţat asupra legalităţii condamnării ei sau a plângerilor privind relele tratamente din închisoare. Timoşenko s-a îmbogaţăit în anii 1990, ca director al unei companii din domeniul energetic, care a furnizat gaze statului ucrainean, apoi a intrat în politică. A devenit cunoscută în 2004, alături de Viktor Iuşcenko, cel cu care a scos oamenii în stradă, după fraudarea alegerilor câştigate de Viktor Ianukovici. Popularitatea ei a scăzut din ce în ce mai mult, până când a fost învinsă în alegerile din 2010. La vremea respectivă, occidentalii au fost critici la adresa ei, considerând-o "omul ruşilor", dar ulterior au susţinut eliberarea ei din închisoare. "Am fost surprinsă să aflu că sunt propusă pentru postul de premier. Sunt recunoscătoare, dar cer să nu fiu luată în considerare pentru acest post." IULIA TIMOŞENKO, fost prim-ministru