PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Politica

Iohannis: Am abordat subiectul Schengen. Contăm pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluții. Merkel, despre aderarea în 2015: Nu pot să promit nimic, vom discuta despre pașii următori

Autor: Andreea Udrea Carmen Vintilă | joi, 26 februarie 2015 | 162 Comentarii | 3441 Vizualizari
Klaus Iohannis a fost primit de cancelarul german Angela Merkel (FOTO: presidency.ro)
Klaus Iohannis a fost primit de cancelarul german Angela Merkel. Cei doi au susținut la finalul întâlnirii o conferință de presă. Iohannis a declarat că România contează pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii care să permită avansarea spre realizarea obiectivului aderării la spaţiul Schengen. Şeful statului a subliniat că există argumente convingătoare privind aderarea României la spaţiul Schengen, dând ca exemplu ultimul Raport MCV al Comisiei Europene şi contribuţia demonstrată a României de asigurare a securităţii în regiune. La rândul său, Merkel a subliniat că ultimele rapoarte MCV au fost mai bune, dar nu poate să promită că România va adera în 2015. Vă prezentăm cele mai importante declarații:

UPDATE 16.12. Angela Merkel:

  • Astăzi este în vizită la noi Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, la Berlin, în vizita sa de inaugurare. Pentru noi este o mare bucurie, noi am urmărit campania electorală în România şi putem să spunem că aici, în Germania, ne-am bucurat de victoria lui Klaus Iohannis, pentru că dânsul este un reprezentant al minorităţii germane, dar ceea ce contează este că majoritatea românilor l-au votat ca Preşedinte.
  • Oamenii din ţările noastre au relaţii culturale şi umane apropiate. Noi suntem parteneri comerciali foarte apropiaţi, avem un volum de schimb comercial de peste 200 de miliarde de euro.
  • Germania este un mare investitor în România şi vrem să dezvoltăm această colaborare. De asemenea, colaborăm în NATO şi aşa vom face şi mai departe.
  • Am vorbit despre consolidarea statului de drept, despre combaterea corupţiei, sistemul de justiţie. Uniunea Europeană a constatat faptul că există progrese remarcabile şi cred că România va continua pe acest drum.
  • Am vorbit şi despre tema că România are dorinţa îndreptăţită de a deveni parte a Spaţiului Schengen şi vom vedea să putem obţine un progres în paşi şi vom discuta cu partenerii europeni ştiind că este o prioritate atât pentru România, cât şi pentru Bulgaria.
  • Am vorbit şi despre câteva proiecte economice de mare importanţă. Cred că implementarea mijloacelor de finanţare europene, implementarea posibilităţilor de a îmbunătăţi calitatea vieţii este un punct important. Guvernul României apreciază această prioritate.
  • A fost o discuţie foarte prietenoasă şi vrem să continuăm acest schimb prietenos şi în viitor. Ne vom vedea la întâlniri în cadrul Consiliilor Europene şi vom avea o agendă comună în ce priveşte Ucraina şi alte provocări legate de politica externă. Încă o dată, bine aţi venit la noi, în Germania.

 Klaus Iohannis:

  • Mulţumesc foarte mult, doamna Cancelar, mulţumesc foarte mult pentru primirea deosebită şi pentru excelenta discuţie pe care am avut-o.
  • Este o bucurie şi o onoare să mă aflu astăzi, aici, la Berlin.
  • Le mulţumesc atât domnului Preşedinte federal Joachim Gauck, cât şi doamnei Cancelar federal Angela Merkel pentru invitație și pentru primirea deosebit de frumoasă. Sunt foarte mulțumit de discuţiile purtate.
  • Alături de doamna cancelar Merkel, am trecut în revistă evoluția relațiilor bilaterale din punct de vedere economic, cultural și, sigur, politic. Pentru noi, Germania este nu doar principalul partener economic al României, dar şi unul dintre cei mai importanţi parteneri de dialog in interiorul Uniunii Europene şi pe scena internaţională.
  • Am apreciat, de asemenea, prezenţa în România a unor investitori importanţi şi am afirmat deschiderea şi interesul nostru pentru atragerea unui număr și mai mare de companii germane.
  • Din discuția de astăzi a reieșit că există încă un potenţial însemnat de dezvoltare prin sporirea investiţiilor şi creşterea volumului schimburilor comerciale. Am evocat în cadrul întrevederii diversitatea oportunităţilor de cooperare sectorială, a intereselor comune şi a proiectelor de parteneriat.
  • Am abordat în cadrul întrevederii și subiectul aderării României la spațiul Schengen. Contăm pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii care să permită avansarea spre realizarea acestui obiectiv. Există argumente pe care le credem convingătoare, care să ducă la eliminarea ultimelor rezerve invocate în trecut în acest proces. Raportul recent MCV reprezintă un asemenea argument. Î
  • În egală măsură, un argument solid, credem noi, rezidă în capacitatea și contribuția deja demonstrată de România la asigurarea securității frontierei externe a Uniunii.
  • Am abordat, de asemenea, teme de actualitate de pe agenda internațională și, în mod deosebit, aspecte ce țin de securitate pe continentul nostru. Am conchis că toate eforturile trebuie depuse pentru identificarea unei soluții pentru încheierea conflictului din Ucraina.
  • Mi-am exprimat admirația față de eforturile Germaniei, si ale cancelarului Merkel personal, care vizează acest obiectiv. Am reiterat susţinerea fermă a României pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional, pentru implementarea cu bună-credinţă şi în interesul păcii a Acordului Minsk II, de către toate părţile implicate in conflict.
  • Am reafirmat susţinerea perspectivei europene a statelor membre ale Parteneriatului Estic și a Republicii Moldova, în mod deosebit, dar și a țărilor din Balcanii de Vest.

ÎNTREBĂRI:

 Credeţi că există riscul ca Rusia să facă în Republica Moldova aceleaşi lucruri pe care le-a făcut în Ucraina?

 Angela Merkel: Sperăm că nu. Cred că suntem în etapa în Ucraina, la care lucrăm, să apară un armistiţiu care să dureze mai mult timp, să se ajungă la o situaţie în care să putem implementa măsurile Acordului de la Minsk din septembrie, împreună cu preşedintele francez, de mult încercăm să rezolvăm conflictul din Transnistria. Nu trebuie să uităm că acest conflict există şi că toate încercările internaţionale nu au dus la o soluţie şi trebuie să lucrăm mai departe. Nu se poate spune că în Moldova lucrurile stau aşa cum ne-am dori.

 Klaus Iohannis: În momentul de faţă nu avem semnale că situaţia se îndreaptă într-acolo, însă este clar că este în interesul întregii regiuni, mai exact a întregii Europe, ca în Ucraina situaţia să se stabilizeze şi să se normalizeze. Orice altceva ar fi o problemă imensă pentru întreaga regiune şi pentru întreaga Europă. Alaltăieri am fost în Republica Moldova, am discutat aceste chestiuni şi în chestiunea Transnistriei i-am rugat pe toţi cei cu care am avut discuţii să continue eforturile de ameliorare, în special în formatul 5+2, în care se încearcă deblocarea dosarului transnistrean.

 Preşedintele solicită o prezenţă NATO mai mare în România, din cauza conflictului dintre Ucraina şi Rusia. Susţineţi această solicitare? Şi, domnule Preşedinte, cum consideraţi relaţia cu românii din Germania? Există multă sărăcie şi puţine forţe de muncă calificate. Ce poate face România pentru a-şi împiedica românii de la emigrare?

 Angela Merkel: Vreau să spun ceva despre emigrarea dinspre România către Germania, nu vreau să generalizăm. Bineînţeles că există şi multă forţă de muncă calificată din România care îşi face munca aici, de aceea cred că trebuie să menţionăm acest fapt.


În ce priveşte prezenţa în NATO, cred că se poate înţelege din situaţia regională că România se găseşte într-o situaţie strategică care iese în evidenţă. Am discutat faptul că nu trebuie să ne uităm doar la zona baltică şi la Polonia, ci şi că Ucraina este în zonă şi, în ce priveşte vecinătatea cu Moldova, este un vecin direct al României şi am făcut paşi importanţi pentru implementarea politicii de vecinătate şi cred că România joacă un rol important şi în această chestiune.

 Klaus Iohannis: Problema migraţiei sărăciei este o problemă care, din nefericire, s-a amestecat de prea multe ori cu problema liberei circulaţii a forţei de muncă în Europa. Libera circulaţie a forţei de muncă este un bun câştigat, enorm de valoros, pentru noi toţi în Europa. Din păcate, când este vorba despre România, se vede prima dată migraţia sărăciei, care nu este semnificativă numeric, şi se vede foarte greu şi foarte rar se discută un fenomen, care este semnificativ, este problematic pentru România şi este un câştig net pentru Germania, este vorba de migraţia forţei de muncă calificată şi foarte calificată care pleacă din România şi vine în Germania.

Cunosc personal sute de astfel de persoane, ca să nu spun mii, că ar fi exagerat, care au plecat din România, au venit în Germania, s-au integrat, in no time, perfect şi care muncesc aici cu folos. România va trebui să se confrunte cu această problemă şi acest fenomen poate fi stopat în măsura în care reuşim să inducem o dezvoltare economică sustenabilă, o creştere sensibilă a veniturilor, mai ales a tinerei generaţii, şi în măsura în care reuşim, prin transparentizare şi în procedurile publice, dar şi în procedurile de carieră în mediul privat, să garantăm tinerilor o şansă bună, o şansă reală în carieră lor, fie în spaţiul public, fie în spaţiul privat.


 Consideraţi că o decizie privind aderarea României la Spaţiul Schengen poate fi luată până la sfârşitul acestui an, ţinând cont şi de rezultatele pozitive înregistrate în ultimul Raport MCV al Comisiei Europene?

 Angela Merkel: Aţi menţionat că ultimul raport a fost deja mai pozitiv. Credem şi noi că reforma va fi implementată mai departe consecvent, vom vorbi despre următorii paşi, nu pot să spun nimic acum, însă înţeleg că România aşteaptă un răspuns în curând care să arate că există progrese şi vom reveni asupra acestei chestiuni, am convenit acest fapt.

Am o întrebare în ceea ce priveşte Moldova şi aş fi vrut să aflu de la dumneavoastră care sunt măsurile concrete cu care credeţi că o puteţi ajuta pe Moldova în ce priveşte stabilizarea vizavi de Est. Domnule Preşedinte, încă o întrebare, în ce priveşte ungurii din ţara dumneavoastră, pentru că şi din partea ungurească există păreri agresive vizavi de sprijinirea minorităţii sau slaba sprijinire a minorităţii?

 Angela Merkel: În ce priveşte Moldova, ca membru al Parteneriatului Estic, s-a semnat un acord de asociere, care se află în proces de ratificare în Parlamentul german. În plus, Moldova va primi ajutor substanţial din partea Uniunii Europene. Suntem legaţi şi politic foarte îndeaproape cu Moldova. Deci, vom ajuta Moldova şi ne-am îngrijit de discuţiile 2+5 şi acum, cu Ucraina, atenţia a crescut, pentru că situaţia este deosebit de grea. Ne-am declarat şi ca susţinători ai alegerilor drepte în Moldova. De asemenea, sancţiunile Rusiei împotriva Moldovei din august au provocat ajutor României în ce priveşte exportul produselor agricole şi cred că există mulţi paşi mici care au arătat că Moldova este un partener apropiat de-al nostru.

 Klaus Iohannis: În ce priveşte tema ungurilor, este clar că interesul Ungariei în ce priveşte minorităţile ungureşti din afara Ungariei este neobişnuit de mare. Nu ne simţim ameninţaţi de acest fapt în România, însă suntem foarte atenţi atunci când un stat vecin are un interes atât de mare pentru o minoritate. Minoritatea maghiară are reprezentanţi politici în România. Aceştia sunt partenerii noştri de discuţie. Cu aceşti politicieni mă întâlnesc des, vorbim despre chestiuni şi vă pot asigura că în România nu există o problemă a maghiarilor.

UPDATE. 16.05. Klaus Iohannis și Angela Merkel se lasă așteptați, declarațiile de presă fiind programate pentru ora 16.00.

UPDATE. 15.50. De la palatul Bellevue, Klaus Iohannis a mers la Cancelaria Federală, unde a fost întâmpinat de Angela Merkel. După convorbiri tete-a-tete, Iohannis și Merkel vor face declarații de presă.

UPDATE 14.00. Președintele României, Klaus Iohannis, s-a întâlnit la Palatul prezidențial Bellevue din Berlin, cu Președintele Republicii Federale Germania, Joachim Gauck. După ceremonialul militar și intonarea imnurilor de stat, cei doi președinți au fost salutați de un grup de copii proveniți din familii de imigranți din diferite țări. Apoi, cei doi șefi de stat s-au retars la o discuție tete-a tete, urmată de un dejun de lucru.

Printre temele abordate, potrivit Administrației prezidențiale, se numără:  susținerea reciprocă a României și Germaniei în cadrul Uniunii Europene, preocuparea față de stabilitate și securitate în actualul context geopolitic, rolul minorităților de sași și șvabi din România și, respectiv, de români din Germania, în păstrarea tradițiilor și a valorilor culturale comune, cât și copatronajul celor doi președinți pentru Fundația bisericilor fortificate săsești din Transilvania.

 

Tag-uri: iohannis, gauck, germania, merkel, berlin




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.