Procurorul general Tiberiu Niţu cere urmărirea penală a fostului ministru comunist, George Homoştean, în cazul Gheorghe Ursu. Fiul disidentului spune că generalul Iulian Vlad ar fi cel care a ordonat ancheta

Disidentul Gheorghe Ursu
Autor: | | 5 Comentarii | 2898 Vizualizari

Moarte disidentului Gheorghe Ursu, răzbunată, până la urmă. După mai bine de 30 de ani de la tragedie, şeful Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cerut Preşedintelui României aprobarea urmăririi penale a fostului ministru de Interne, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiuni contra umanităţii.

Continuarea pe premium.evz.ro

Premium.evz.ro este platforma cu plată a site-ului „Evenimentul zilei”, cuprinzând o selecție exclusivă de materiale de presă de calitate.

În conformitate cu disp. art. 109 alin. 2 din Constituția României și art. 12 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea  ministerială, republicată, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Preşedintelui României formularea cererii de urmărire penală pentru Homoștean George, fost ministru de interne, în perioada 04.09.1978 - 03.10.1987, sub aspectul complicităţii la infracțiuni contra umanității, prevăzută  de art. 48 Cod penal rap. la art. 439 alin. 1 lit. e, g, k din Codul penal.

Aşa începe comunicatul trimis redacţiei Evenimentul zilei de către Biroul de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condus încă de magistratul Tiberiu Niţu.

Faptele reţinute în sarcina acestuia formează obiectul dosarului cunoscut generic „Moartea dizidentului Ursu Gheorghe Emil”, aflat în instrumentarea procurorilor Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Procurorul general Tiberiu Niţu explică de ce este necesară obţinerea acestei aprobări. "Deși faptele ce formează obiectul cauzei au fost comise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, act normativ ce stabilește procedura de urmat în cazul atragerii răspunderii ministeriale, având în vedere că normele de procedură sunt de strictă și imediată aplicare, procedura de sesizare a Președintelui României pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, ori fost membru al Guvernului este aplicabilă și în prezenta cauză".

De altfel, prin Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999, Curtea Constituțională a statuat că în privința mandatului de membru al Guvernului, Constituția nu a instituit imunitatea, ci o altă măsură de protecție și anume condiționarea dreptului de a cere urmărirea lui penală pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției. Această măsură de ocrotire a interesului public subzistă și după încetarea mandatului membrilor Guvernului, așa încât este evident că, în privința infracțiunilor comise în exercițiul funcției, punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului trebuie să se realizeze cu respectarea acelorași norme procedurale.

Reamintim că, în noiembrie anul trecut, la 30 de ani de la moartea disidentului Gheorghe Ursu în închisorile comuniste, anchetatorul său a fost declarat securist. Este vorba despre fostul căpitan de Securitate Vasile Hodiș, actual pensionar, care a participat la anchetarea inginerului Gheorghe Ursu și la perchezițiile de la domiciliul acestuia. Fostul securist susține că a respectat un ordin, dar la trei decenii distanţă de evenimentele care au dus la moartea disidentului, o judecătoare a stabilit că, prin activitatea lui, Hodiş a încălcat drepturile fundamentale ale inginerului Ursu. Verdictul a fost dat în acţiunea înaintată de  Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Această instituţie publică a cerut judecătorilor să constate că cel care l-a interogat pe disidentul anticomunist Gheorghe Ursu este lucrător al Securității. Consiliul susține că, în 1985, Vasile Hodiș avea gradul de locotenent major și apoi căpitan în cadrul Securităţii Bucureşti- Direcţia a VI a-Cercetări Penale, „calităţi în care a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului”.

Ordinul ar fi venit de la ministrul de Interne George Homoştean, a cărui urmărire penală o solicită acum procurorul general. Oficial, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a oferit informaţii cu privire la acuzaţiile în fapt care i se aduc fostului ministru de Interne. "ِAvând în vedere că suntem în cursul acestei proceduri, nu putem oferi informaţii despre acuzaţiile în fapt. Dacă se aprobă cererea procurorului general de începere a urmăririi penale vom informa opinia publica şi cu privire la fapte", ne-a declarat purtătorul de cuvânt al PÎCCJ, Ramona Bulcu.

Reamintim că Hodiș a participat la percheziţia domiciliului lui Gheorghe Ursu din 17 ianuarie 1985. Securistul a menţionat în acte că a găsit în casa disidentului înscrisuri considerate „duşmănoase”: 23 de caiete de jurnal intim, corespondenţă privată, încercări literare, publicaţii cu conţinut anticomunist, dar şi valută, bunurile fiind confiscate.Tot Hodiş este cel care în primăvara acelui an l-a anchetat pe Gheorghe Ursu în beciurile Securității. Anchetarea inginerului a continuat cu un avertisment la locul de muncă, pentru ca în scurt timp să urmeze arestarea și trimiterea lui în judecată pentru deținere de valută, adică 17 dolari. El a murit în noiembrie 1985, la spitalul Penitenciar Jilava, în urma torturii la care a fost supus în arestul Miliţiei. Din informaţiile CNSAS rezultă bă Gheorghe Ursu a fost torturat, bătut cu bocancii în stomac, neacordându-i-se îngrijirile medicale necesare în timp util.Pentru moartea sa au fost găsiţi vinovaţi de către judecători Marian Clită, coleg de celulă, şi foştii colonei Tudor Stănică, șef al Direcției de Cercetări Penale, și Mihail Creangă, şef al arestului Miliţiei Capitalei. 

Dar potrivit fiului disidentului, Andrei Ursu, aceştia nu sunt singurii vinovaţi, Andrei Ursu a intrat în greva foamei anul trecut, în noiembrie.

Andrei Ursu a ales să protesteze prin greva foamei pentru că autorităţile îi ignorau cererea de a se redeschide ancheta în cazul morţii tatălui său. Printre cei spre care a arătat cu degetul pentru torturarea lui Gheorghe Ursu este şi fostul maior de securitate Marin Pârvulescu.

Fiul disidentului arată cu degetul vinovaţii. Cap de listă generalul Iulian Vlad

Pe pagina electronică a Fundaţiei Gheorghe Ursu, se arată că "din noul probatoriu rezultă că generalul Iulian VLAD, șeful Securității interne în 1985, a ordonat arestarea lui Gheorghe Ursu sub un pretext de drept comun, pentru a fi anchetat pentru aceleași motive politice, sub tortura, în stare de arest". 

Această vinovăție rezultă din următorul material probator:

Zecile de mărturii și documente DSS care dovedesc indubitabil că Securitatea internă (prin Direcția a VI-a Cercetari Penale) l-a anchetat, torturat și ucis pe Gheorghe Ursu pe motive politice.

Declarațiile ofițerilor de Securitate NC și DI (prezentate mai jos) care stabilesc fără dubiu că "nu puteau dispune începerea urmăririi penale decât cu aprobare de la conducerea superioară...  aceste aprobări erau date de şeful Securităţii Statului, care în acea perioadă era gen. Vlad Iulian".

Rezultă deci că anchetarea ilegală (în timp ce era arestat sub un pretext de drept comun la IGM), torturarea și uciderea lui Gheorghe Ursu nu puea fi dispusă decât de numitul Iulian Vlad.

Acest fapt e susținut și de Nota lui Iulian Vlad din primăvara lui 1985 către Seful Direcției a VI-a, Vasile Gheorghe (cf. adresării de pe plicul aferent), în care șeful Securității interne critica faptul că "nu rezultă suficient de bine conturate elementele constitutive ale infracţiunii de propagandă împotriva orânduirii socialiste... Unde şi în ce mod au proliferat acțiunile celui în cauză ? ... De ce nu s-au aprofundat până acum legăturile în rândul scriitorilor? Despre ce este vorba mai concret ?". Este evident pentru oricine că în acest fel, numitul Vlad Iulian NU le cerea subalternilor să oprească ancheta, cum fals pretinde Vlad, ci din contră, să o continue sub stare de arest la IGM. Evitând o acuzație politică (...)

Tergiversări ale cazului

Redeschiderea urmăririi penale în dosarele privind decesul lui Gheorghe Ursu a fost confirmată, în 12 noiembrie 2014, de Curtea Militară de Apel Bucureşti, care a constatat legalitatea şi temeinicia acestei măsuri, după ce Parchetul instanţei supreme a infirmat soluţiile de netrimitere în judecată în acest caz.

 Primii condamnați

Până acum, pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale, şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei. Pentru trimiterea în faţa justiţiei a lui Marian Pârvulescu, maiorul de Securitate care a coordonat ancheta în cazul disidentului Gheorghe Ursu, procurorul şef al Parchetelor Militare de la acea vreme, Dan Voinea, a disjuns cauza.

Vom reveni în numărul următor şi cu punctul de vedere al generalului Iulian Vlad.




Alte articole din categoria: Justiţie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro
loading...