Tăriceanu vrea să-l scoată pe preşedinte din procesul de numire a şefilor Înaltei Curţi, DNA şi Parchetului General

Calin Popescu Tariceanu
Autor: | | 22 Comentarii | 1882 Vizualizari

Preşedintele Senatului, copreşedintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu, a anunţat, azi, că a iniţiat o propunere de lege "pentru a scoate actul de Justiţie de sub influenţa politicului".

"Vreau să schimbăm mecanismul prin care înainte interveneau preşedintele, ministrul Justiţiei - deci factori politici, scoatem de sub incidenţa factorului politic complet şi lăsăm CSM, pentru procurori, şi ÎCCJ, pentru judecătorii Înaltei Curţi, să aleagă preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii. Cred că este o propunere care să întărească încrederea în aceste instituţii, să întărească sentimentul, percepţia şi realitatea de totală independenţă a Justiţiei. Scoaterea de sub orice incidenţă a decidenţilor politici în privinţa acestor numiri, în aşa fel încât progresele de până acum să fie întărite şi anumite slăbiciuni care se constată în prezent să fie îndepărtate", a declarat Tăriceanu, la Parlament, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.

Concret, Tăriceanu propune modificarea articolului 53 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în sensul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii.

În prezent, art. 53, alin. 1 stipulează că preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai ÎCCJ sunt "numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani".

Arătând că "trebuie să existe o simetrie - cei care fac numirea fac şi revocarea", Călin Popescu-Tăriceanu propune ca şi art. 53, alin. 6 să fie modificat prin iniţiativa sa de lege, astfel încât revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi să se facă "de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică în mod corespunzător".

În prezent, revocarea acestora din funcţie de face de către preşedintele României, la propunerea CSM.

În iniţiativa sa legislativă, Tăriceanu propune ca alin. 2 al art. 53 să fie abrogat - "Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoştinţa CSM motivele refuzului".

De asemenea, preşedintele Senatului propune şi modificarea art. 54, alin. 1 în sensul că procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia "sunt numiţi de CSM dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".

Articolul 54, alin. 1 din lege stipulează, în prezent, că aceste numiri sunt făcute de către preşedinte, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM.

Iniţiativa legislativă a preşedintelui Senatului vizează şi modificarea alin. 4 astfel că "revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1 se face de către CSM, care se poate sesiza din oficiu la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2 care se aplică corespunzător".

De asemenea, Tăriceanu propune abrogarea alin. 3 al articolului în discuţie, care stipulează că preşedintele poate refuza motivat numirea în respectivele funcţii, "aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului".

Călin Popescu-Tăriceanu a explicat că, în iniţiativa sa legislativă, "nu sunt prevederi care să intre în contradicţie cu prevederile constituţionale", adăugând că propunerea va fi supusă dezbaterii publice.

"Mă aştept ca propunerea să fie discutată, amendată în procesul de dezbatere din Parlament, îmbunătăţită cu contribuţiile colegilor mei. Voi primi cu toată disponibilitatea inclusiv observaţiile critice, dacă vor exista, nu numai din partea colegilor parlamentari. Mă aştept la o dezbatere publică. (...) Vom fi, într-un fel, la ora adevărului pentru că sunt foarte mulţi politicieni şi nu numai, am văzut şi ONG-uri, care au pledat pe acest subiect şi vreau să văd cum se raportează atunci când există o propunere concretă şi reală de scoatere completă a influenţei politicului - dacă vor susţine sau nu. (...) Este în interesul meu să discut cu toate partidele pentru a agrega o majoritate", a mai spus preşedintele Senatului.

Întrebat dacă prezenţa şefului statului la şedinţa CSM în care se decide numirea procurorului general şi a şefului DNA poate fi interpretată ca o posibilă influenţă politică, Tăriceanu a replicat: "Nu intră în sfera constituţională (iniţiativa legislativă - n.r.) şi nici nu am propus să se anuleze acest drept al preşedintelui de a participa la şedinţele CSM şi de a le conduce când este prezent. (...) E şi foarte greu să cuantificăm cât de mare poate să fie influenţa. Strict legal, simpla prezenţă nu este un factor care să influenţeze, dar în fine...".




Alte articole din categoria: Politica

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro
loading...