Proxeneți de tot rahatul | Viața la Curte

Eliza Ene-Corbeanu
Autor: | | 4 Comentarii | 1387 Vizualizari

Andrei și Mircea se iubeau ca frații. Trăiseră la comun copilăria, adolescența și tinerețea. Iubiseră aceleași femei, sărutaseră aceleași guri, se îmbătaseră din același pahar.

 Nimeni nu reușise să-i separe, ori să-i învrăjbească. Li se spunea Siamezii. Chiar dacă trupul nu-i unea, inimile lor băteau în același ritm, iar gândurile unuia prindeau aripi în mintea celuilalt aproape hipnotic.

Destinul prietenos îi cam ocolise și, dacă n-ar fi avut familii cu potențial, ar fi murit de foame unul în brațele celuilalt.

Plictiseala le era cel mai mare dușman și nu de puține ori intraseră în bucluc doar de dragul de a-și umple timpul cu ceva.

Într-o seară, s-au gândit să meargă la curve și să nu plătească. Așa, la mișto. Că doar nu se ducea nimeni să îi reclame...

S-au încurajat unul pe celălalt în fața camerelor destinate desfrâului, rememorând, din scurt, scenariul pe care îl puseseră la cale.

- Patruzeci de minute, nu mai mult. Oricum nu duci tu atât! După care zici că ai nevoie la baie și ieși. Te aștept în față.

- Și dacă se prinde? Ce naiba fac? Că nu pot să ies afară în pielea goală.

- Îți lași hainele la ușă, tâmpitule. Te îmbraci pe hol.

Au trecut aproape două ore de când Andrei își terminase treaba. În ultimul moment îl apucase jena și îi plătise fetei consumația. Ce naiba, chiar o muncise pentru banii ăia. În plus era chiar drăguță. Singura chestie enervantă era că mai toți banii îi lua proxeneta care stătea după ușă și pândea fiecare client de teamă să nu fie trasă pe sfoară. Strașnică femeie! Plină de bani și lipsită de griji.

Mircea tot nu se arăta. Ce-o face idiotul ăsta atâta timp? Te pomenești că are probleme...

Fricos ca o gâscă, Mircea intrase la curve cu dorința de a termina repede și a-și lua tălpășița. N-a fost în stare de nimic, oricâtă pasiune pusese biata fată în ce făcea, doar, doar să îl trezească din moleșeală.

Iar pastila dizolvată în whiskey avusese asupra lui un efect nebănuit : adormise profund, cu vise și sforăieli, un munte de carne cu dinți și păr, complet inutil și inert.

Când era pe punctul de a-și pierde răbdarea, Andrei și-a văzut prietenul cărat în brațe de doi bărbați și aruncat pe trotuar ca un sac de gunoi de care te descotorosești cu scârbă.

- Mare noroc că avea portofelul plin. Că altfel, ți-l aduceam bucăți.

Și uite așa s-a încheiat aventura lor la bordel.

- Auzi, frate? Ce zici dacă ne facem proxeneți? Avem fete gratis și când ne plictisim de ele le dăm și la alții.

Andrei vibra deja la ideea scornită de capul obosit și drogat al prietenului său.

- Da, frate. Nu-i rău. Cred că știu și de unde putem aduce fete. E unu care știe pe cineva care se ocupă cu așa ceva. Îți trimit poze și tu alegi ce fată îți place – 500 euro bucata.

Vă scutesc de detaliile lunilor ce au urmat pentru că firul poveștii este altul. Cert e că trecuse aproape un an de când Andrei și Mircea nu mai cereau bani de la părinți. Treaba mergea de minune, fetele se înmulțeau, câștigurile și responsabilitățile la fel.

Se mituiau funcționari ca să închidă ochii, vecini ca săși astupe gura, curioși ca săși vadă de treabă și dușmani ca să fie părtași la fărădelegi.

- Vezi ce faci cu ăla de la poliția locală, că săptămâna trecută a venit de trei ori. Porcu dracului, le-a vrut pe cele mai frumoase.

- Ia taie-l de la porție. Nu ne mai trebuie.

Ce mare pagubă le făcea un amărât de polițist nesatisfăcut de nevastă? Regretabil păcat să se zgârcească la un bob de mazăre...

Lăcomia i-a costat un dosar penal și o propunere de arestare preventivă. Doar că probele erau subțiri. De teama bătăilor, fetele refuzau să vorbească, iar clienții, oameni cu rușine și frică de Dumnezeu, erau și ei muți ca melcii.

Anchetatorii se bazau pe probe indirecte, supoziții, prezumții, deducții, logice sau mai puțin logice, și pe o interceptare telefonică, ce îi plasa pe cei doi inculpați în locația săvârșirii faptelor. Procurorul de ședință a început să o citească, pătruns de o adâncă seriozitate, menită să dea importanță unei probe ce plutea de lipsa greutății:

- Unde dracu ești, mă?

- Am oprit, știi tu, că mă căcam pe mine.

- Bă, tu ești prost? Alt loc n-ai găsit?

- Tu n-auzi că mă căcam pe mine? Acu sunt pe wc când vorbesc cu tine.

- Îmi vine să-ți rup gâtul. Alt loc nu găseai? Hai, că m-a apucat și pe mine acuma. Țiar rahatul să-ți fie de tâmpit! Așteaptă-mă că vin și eu.

- Ha, ha. Te dădeai șmecher. Nu te pune contra lui, că te lovește. Hai, vino, că îți păstrez hârtie.

- Domnule procuror, mă văd nevoit să vă întrerup. Îmi scapă mie ceva? E o discuție despre defecație? Care este relevanța? intervine judecătorul.

- Domnule președinte, ambii inculpați au defecat, cum spuneți dumneavoastră, în toaleta casei în care se efectuau acte de prostituție. Ce dovadă mai mare de atât?

- Nu știu cât de mare e dovada, dar treaba inculpaților cu siguranță era... Și eu care credeam că la prostituate se merge pentru plăceri sexuale... Când colo ajungem să le folosim toaleta și hârtia igienică. Lumea asta se îndreaptă în direcția greșită...




Alte articole din categoria: Invitaţii evz

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro
loading...