Prozatorul și matematicianul Bogdan Suceavă, un nume important în paginile Evenimentului Zilei | DISTANȚE, DEMONI, AVENTURI

BOGDAN SUCEAVĂ
Autor: | | 7 Comentarii | 1288 Vizualizari

Cu o carte de vizită impresionantă, Bogdan Suceavă este, începând din acest număr, titularul rubricii „Distanțe, demoni, aventuri”.

 Astfel, opiniile sale selecte cu privire la literatură, artă, cultură în general, vor ajunge pe această cale la cititorii Evz. Cunoscut publicului românesc mai ales după publicarea romanelor „Venea din timpul diez” și „Miruna, o poveste”, traduse în mai multe limbi străine, Bogdan Suceavă se bucură nu doar de prestigiu literar, ci și de o viziune aparte, prin formația lui de matematician. Doctor în matematică al Michigan State University, prozatorul este profesor universitar la California State University, Fullerton. „Pentru lumea românească sunt doar scriitor. Nu sunt atât de orgolios încât să-mi imaginez că matematica mea ar putea interesa publicul larg din România. De ce scriu? Pentru că nimeni altcineva nu abordează subiectele care mă interesează pe mine foarte mult. Dacă aș vedea aceste teme tratate de altcineva, nu aș fi interesat să abordez aceste subiecte. Dar se întâmplă invers”, spunea cândva Bogdan Suceavă despre el însuși și despre motivele care-l împing spre masa de scris. Aceleași motive, ne-a asigurat el, l-au determinat să accepte și propunerea noastră de colaborare.

Poemele care ne-au lipsit

Pentru mulți dintre noi, poezia ne duce cu gândul la anii de școală, când a trebuit să studiem literatura. Nu totdeauna amintirile ne sunt dintre cele mai plăcute, pentru că și elevii care am fost simțeau când importanța unor texte era exagerată de contextul politic. De asemenea exagerări școala românească n-a dus lipsă. Alteori, ceva din farmecul unor texte ne-a rămas în amintire. Unele poeme care ar fi putut însemna ceva pentru mulți dintre noi, nu au ajuns niciodată în materia liceelor românești, din motive care n-au nimic de-a face cu literatura. Născut la Cernăuți, în 1920, Paul Celan a scris poezie inițial și în română, deși se simțea foarte aproape de tradiția culturală germană a orașului Cernăuți. În 1947 a părăsit definitiv România, trecând frontiera în Ungaria, și de atunci a folosit doar germana ca limbă literară. Sinuciderea lui, la Paris, e o tragedie despre care s-a scris mult.

Anul trecut, tânărul traducător George State a publicat la Editura Polirom primul volum din ceea ce se anunță a fi un tur de forță în materie de transpunere a poeziei: o amplă re-construcție în română a operei poetice a lui Paul Celan. Sunt poeme care ar fi meritat aduse în atenția publicului românesc acum câteva decenii, și care deja ar putea fi parte a culturii noastre, așa cum sunt poemele lui Arghezi sau Blaga. Abia acum acest amplu proiect editorial ni le restituie, cu tot contextul operei.

Voi aminti aici doar două fragmente: „Voci, în fața cărora inima ta⁄ se trage înapoi în inima mamei tale.⁄ Voci dinspre pomul de ștreang,⁄ unde lemn vechi și lemn fraged inele⁄ schimbă și schimbă.“ (p.168) Și, al doilea: „Unde-i gheață, -i răceală pentru doi.⁄ Pentru doi: încât am trimis după tine.⁄ Un suflu ca de foc era-mprejuruți -⁄ Tu veneai dinspre roză.⁄⁄ Am întrebat: Acolo cum îți spuneau?⁄ Mi l-ai numit, numele-acela:/ un lustru ca de cenușă avea – ⁄ Dinspre roză veneai tu.“ Prin acest proiect literar, Paul Celan se întoarce acasă.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor




Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro